Cine investește în România: topul țărilor, cifrele și domeniile

Investițiile străine directe în România au revenit pe creștere în 2025, după doi ani de scădere. Fluxul net a fost de 7,907 miliarde de euro, cu 41,1% peste 2024, iar soldul acumulat a ajuns la 134,823 miliarde de euro la 31 decembrie 2025. Cifrele vin din cercetarea anuală a Băncii Naționale a României, făcută împreună cu Institutul Național de Statistică, publicată la 30 septembrie 2026.

Acest text separă două clasamente care se confundă des. Țara investitorului final este țara grupului care controlează în ultimă instanță capitalul. Țara investitorului imediat este țara prin care banii intră în firmă, adesea Olanda sau Cipru, din motive de structură a grupului, nu pentru că acolo ar fi fabrica sau decizia.

Cât s-a investit într-un an

În 2024, fluxul net scăzuse la 5,603 miliarde de euro, de la 6,748 miliarde în 2023. În 2025 a urcat la 7,907 miliarde, a treia cea mai mare valoare din ultimii zece ani, potrivit relatării Digi Economic pe baza raportului BNR.

Din cei 7,907 miliarde, 6,256 miliarde au fost participații la capital: aporturi noi de 3,247 miliarde și profit reinvestit de 3,009 miliarde. Restul, 1,651 miliarde, au fost instrumente de datorie față de investitorii străini și de firmele din grup. Cu alte cuvinte, o parte mare din „investiția nouă” este profit lăsat în țară, nu doar bani proaspeți aduși de afară.

Soldul de la final de 2025, 134,823 miliarde de euro, este cu 7,8% peste anul anterior. Din el, 98,160 miliarde (72,8%) sunt capitaluri proprii, inclusiv profit reinvestit, iar 36,663 miliarde (27,2%) sunt datorie intra-grup. Raportat la populație, soldul a ajuns la 7.081 de euro pe locuitor, cu 514 euro mai mult decât în anul precedent.

Domeniile care au luat banii în 2025

Aproape patru cincimi din fluxul net s-au dus în trei sectoare. Industria a atras 2,993 miliarde de euro, intermedierile financiare și asigurările 2,230 miliarde, iar comerțul 1,041 miliarde. Împreună fac 79,2% din flux.

În interiorul industriei, prelucrarea a luat 1,176 miliarde. Cele mai mari sume au mers spre mașini, utilaje și echipamente, spre ciment, sticlă și ceramică, și spre industria alimentară, băuturi și tutun. Banca nu publică, în sinteza folosită aici, o defalcare pe fiecare dintre aceste ramuri, așa că nu inventez sume separate.

Față de 2024, ordinea s-a schimbat. Atunci, potrivit ediției 2025 a analizei Consiliului Investitorilor Străini pe date BNR, intermedierile financiare și asigurările duseseră circa 1,6 miliarde de euro, adică 29% din flux, iar industria circa 1,4 miliarde, adică 25%. În 2025 industria a revenit pe primul loc.

Topul investitorilor finali

La 31 decembrie 2025, după țara care controlează în final capitalul, clasamentul arată așa:

• Germania: 18,674 miliarde de euro, 13,9% din sold.
• Austria: 16,967 miliarde de euro.
• Franța: 13,832 miliarde de euro.
• Statele Unite: 8,649 miliarde de euro.
• Italia: 7,925 miliarde de euro.

Față de finalul lui 2024, aceiași cinci erau în frunte, dar stocurile erau mai mici. Raportul BNR pentru 2024 dădea Germania 18,662 miliarde (14,9% din soldul de atunci), Austria 14,077 miliarde (11,2%), Franța 12,851 miliarde, Statele Unite 8,338 miliarde (6,7%) și Italia 7,244 miliarde (5,8%). Țările de Jos erau pe locul șase ca investitor final, cu 6,576 miliarde (5,2%). Creșterea Austriei, a Franței, a Statelor Unite și a Italiei în 2025 este vizibilă. Germania aproape stă pe loc în valoare absolută, iar ponderea ei scade de la 14,9% la 13,9% pentru că soldul total a crescut mai repede.

În 2024 apărea și un caz special: România pe locul șapte între țările investitorului final, cu 4,935 miliarde de euro, cu 26% peste anul anterior. Nu este capital „românesc pur”. Este round-tripping: rezidenți care investesc înapoi în țară prin firme înregistrate afară. Sinteza pentru 2025 folosită aici nu reia această poziție, așa că nu o extrapolez.

Alt clasament: pe unde intră banii

Dacă se numără țara firmei care deține direct participația, Olanda sare pe primul loc. La final de 2025, Țările de Jos aveau 19,6% din sold, urmate de Austria, Germania, Cipru, Franța și Italia. Comunicatul nu dă, în forma relatată public, sumele în euro pentru fiecare dintre acești investitori imediați în 2025.

Pentru 2024, raportul BNR este mai precis. Investitorii imediați erau Țările de Jos cu 25,234 miliarde (20,2%), Germania cu 16,472 miliarde (13,2%), Austria cu 16,461 miliarde (13,2%), Cipru cu 8,666 miliarde (6,9%), Franța cu 8,598 miliarde (6,9%) și Italia cu 6,626 miliarde (5,3%). Cipru a urcat atunci pe locul patru, în fața Franței, după o creștere de 650 de milioane de euro. Primele 12 țări imediate aveau fiecare peste 3 miliarde de euro. Italia și Elveția și-au consolidat locurile șase și șapte. Belgia și Grecia au scăzut. Ungaria și Marea Britanie și-au păstrat pozițiile.

Țările OCDE și partenerii lor cheie cumulau 88,7% din sold la final de 2024. Cea mai mare parte a stocului venea din state membre ale Uniunii Europene, în special din zona euro. Dintre țările din afara UE, Elveția era principalul investitor imediat, urmată, pe orizont mai lung, de Marea Britanie, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Nu pun aici sume pentru 2025 pe aceste țări, pentru că sinteza recentă nu le detaliază.

Unde stau banii în țară

La final de 2024, regiunea București-Ilfov concentra 65,4% din soldul investițiilor străine, în urcare de la 63,8% în 2023. Restul țării împarte mai puțin de 35%. Raportul pentru 2025, în forma publicată pe scurt, nu actualizează această hartă regională.

Cât câștigă investitorii și cât pleacă invers

Nerezidenții au obținut în 2025 venituri nete de 11,493 miliarde de euro din investițiile directe în România, cu 5,5% peste 2024. Din sumă, 10,317 miliarde au venit din participații la capital, iar 1,176 miliarde din dobânzi. Agerpres, citând BNR, detaliază că veniturile din participații sunt diferența dintre profiturile după impozit care revin investitorilor străini, 14,730 miliarde, și pierderile care le revin, 4,413 miliarde.

În sens invers, firmele românești au investit afară un flux net de 1,522 miliarde de euro în 2025, cu 76,8% peste anul precedent. Soldul acestor investiții a ajuns la 9,679 miliarde de euro. Destinațiile imediate principale au fost Cipru, Țările de Jos și Republica Moldova, aceleași trei care dominau și în 2024, când fluxul net fusese de 861 de milioane, iar soldul de 7,794 miliarde.

Ce se citește din cifre

România nu depinde de o singură țară. Primii cinci investitori finali, Germania, Austria, Franța, Statele Unite și Italia, acoperă o felie mare, dar niciunul nu trece de 14% din sold. Germania rămâne prima ca grup care decide, Olanda rămâne prima ca poartă de intrare. Diferența contează când se vorbește despre „top țări”: un clasament fără precizarea criteriului induce în eroare.

Banii noi din 2025 s-au dus mai ales în industrie, bănci și asigurări, și comerț. O treime din fluxul de capital propriu este profit reinvestit. Iar stocul rămâne puternic concentrat în București-Ilfov, cel puțin pe ultima hartă regională publicată, cea de la final de 2024.

Surse

• Banca Națională a României, împreună cu Institutul Național de Statistică, cercetarea statistică privind investițiile străine directe în 2024 și în 2025. Sinteza pentru 2025 a fost publicată la 30 septembrie 2026.
• AGERPRES, 30 septembrie 2026, pe baza comunicatului BNR: flux, sold, venituri și investiții românești în străinătate.
• Digi Economic, 30 septembrie 2026, relatare a acelui raport, inclusiv clasamentul investitorilor finali și pe domenii.
• Raportul BNR „Investițiile străine directe în România în anul 2024”, pentru clasamentele detaliate pe țări și pentru ponderea București-Ilfov.