Posted on Leave a comment

Polkadot: Navigând valurile cripto în mijlocul mișcărilor strategice ale Binance

Polkadot, un pionier în lumea blockchain-ului, se află într-un peisaj dinamic în timp ce Binance, unul dintre cele mai mari schimburi de criptomonede, face schimbări strategice semnificative. Înțelegerea acestor mișcări este crucială pentru investitorii și entuziaștii Polkadot, deoarece acestea ar putea avea implicații de anvergură pentru piață și pentru poziția Polkadot în cadrul acesteia.

Anunțurile recente ale Binance

  1. Eliminarea pool-urilor de lichiditate: Binance a anunțat eliminarea mai multor pool-uri de lichiditate, inclusiv cele care implică criptomonede majore precum BTC, ETH, ADA, DOGE, SHIB și XRP. Utilizatorii cu poziții în aceste pool-uri vor avea activele returnate automat în portofelele lor spot până pe 5 ianuarie 2024. Această decizie are scopul de a optimiza gestionarea lichidității exchange-ului și ar putea afecta volumele de tranzacționare și disponibilitatea lichidității pentru aceste active​​.
  2. Contractele futures: Binance își extinde ofertele futures prin listarea de noi contracte de livrare trimestriale USD-M și COIN-M 0927. Acestea includ opțiuni semnificative de levier pentru BTC, ETH și alte criptomonede, Polkadot (DOT) fiind și el inclus în aceste noi contracte de livrare COIN-M. Introducerea acestor contracte poate crește activitățile speculative de tranzacționare și poate influența dinamica prețurilor DOT​​.
  3. Ajustări regulatorii: Ajustările recente ale Binance în ceea ce privește reglementările, în special în Marea Britanie, au dus la delistarea mai multor perechi de tranzacționare în GBP. Această mișcare a fost necesară de noile reglementări FCA, care restricționează promovările firmelor internaționale de active digitale în țară. Deși acest lucru nu afectează direct Polkadot, subliniază mediul de reglementare tot mai strict pe care toate criptomonedele trebuie să îl navigheze​​.

Implicații pentru Polkadot

Polkadot, cunoscut pentru abordarea sa unică în ceea ce privește interoperabilitatea și funcționalitatea multi-chain, rămâne un jucător semnificativ în ecosistemul cripto. Mișcările strategice ale Binance ar putea influența Polkadot în mai multe moduri:

  1. Lichiditatea pieței: Eliminarea pool-urilor de lichiditate poate reduce lichiditatea imediată pentru Polkadot pe Binance, ceea ce poate duce la o volatilitate crescută. Cu toate acestea, ar putea, de asemenea, să concentreze lichiditatea în pool-uri mai concentrate, ceea ce ar putea stabiliza tranzacționarea pe termen lung.
  2. Oportunități de tranzacționare: Introducerea de noi contracte futures, inclusiv pentru DOT, poate oferi traderilor mai multe instrumente pentru a specula asupra mișcărilor de preț. Această activitate crescută de tranzacționare poate duce la volume mai mari și la fluctuații de preț mai semnificative.
  3. Peisajul de reglementare: Pe măsură ce Binance se adaptează la schimbările de reglementare, alte exchange-uri ar putea urma exemplul. Conformitatea Polkadot cu reglementările în evoluție va fi crucială pentru menținerea listărilor și accesibilității sale pe piețele globale.

Poziționare strategică

Pentru Polkadot, cheia va fi să valorifice punctele sale forte tehnologice și sprijinul comunității pentru a naviga eficient aceste schimbări. Implicarea cu autoritățile de reglementare, îmbunătățirea capacităților tehnologice și menținerea parteneriatelor de lichiditate robuste vor fi strategii esențiale în viitor.

În concluzie, deși mișcările strategice recente ale Binance prezintă provocări și oportunități, abordarea inovatoare a Polkadot față de tehnologia blockchain îl poziționează bine pentru a se adapta și a prospera. Rămânerea informată și agilă va fi vitală pentru părțile interesate Polkadot pe măsură ce peisajul cripto continuă să evolueze.

Posted on Leave a comment

Finanțare pentru toate județele, cofinanțare intre 30-60%, buget intre 10-40 milioane euro

Introducere

Ghidul Solicitantului este un document elaborat pe baza Hotărârii Guvernului nr. 300/2024, care instituie o schemă de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții. Acesta oferă îndrumări pentru solicitanții de ajutor de stat, descriind pașii necesari pentru completarea și depunerea cererilor de finanțare.

Scopul și Beneficiarii

Scopul schemei de ajutor de stat este de a promova dezvoltarea regională prin susținerea investițiilor în diverse sectoare economice. Beneficiarii sunt întreprinderile care intenționează să realizeze investiții în active imobilizate corporale și necorporale în cadrul anumitor regiuni.

Documentele Necesare pentru Depunerea Cererii

Solicitanții trebuie să depună o serie de documente justificative, care includ:

  • Certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului.
  • Situațiile financiare corespunzătoare ultimului exercițiu financiar încheiat.
  • Planul de afaceri și planul de investiții, detaliate conform cerințelor specificate în ghid.
  • Împuternicirea reprezentantului legal și copia actului de identitate al acestuia.

Procesul de Depunere și Analiză

Cererile de acord pentru finanțare se înregistrează în sesiuni de 30 de zile lucrătoare. Ministerul Finanțelor comunică perioadele de înregistrare cu cel puțin 60 de zile lucrătoare înainte de deschiderea sesiunilor. Cererile se transmit online, însoțite de documentele justificative.

Condiții și Eligibilitate

Investițiile trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi eligibile pentru ajutor de stat, inclusiv:

  • Respectarea modelului de plan de investiții din Anexa nr. 4 a ghidului.
  • Corelarea valorilor cheltuielilor eligibile și perioada realizării investiției cu informațiile din cererea de finanțare.
  • Depunerea documentelor justificative în copie și a planului de afaceri în format editabil.

Exemple de Calcul al Ajutorului de Stat

Ghidul oferă exemple detaliate pentru calcularea valorii ajutorului de stat, pe baza intensității maxime și valorii costurilor eligibile ale investiției. De exemplu, pentru o investiție în județul Argeș cu intensitate maximă de 50%, ajutorul de stat se determină prin multiplicarea valorii totale a costurilor eligibile cu intensitatea maximă.

Analiza Detaliată a Ghidului Solicitantului pentru Finanțări în Regiunea Sud-Est

Obiectivul schemei de ajutor de stat

Scopul Hotărârii de Guvern nr. 300/2024 este instituirea unei scheme de ajutor de stat cu impact major în economie. Aceasta are ca obiectiv principal dezvoltarea regională prin realizarea de investiții care să asigure echilibrarea balanței comerciale a României în sectoarele economice specificate în anexa nr. 1 a Ghidului .

Criterii și condiții generale

  1. Valoarea investiției:
    • Cheltuielile eligibile ale unui proiect trebuie să fie între 50 milioane lei și 500 milioane lei. Aceste valori sunt echivalente cu aproximativ 10 milioane euro și, respectiv, 100 milioane euro, calculând la un curs de 5 lei/euro .
    • Proiectele de investiții trebuie să aibă un impact semnificativ asupra dezvoltării regionale, contribuind la echilibrarea balanței comerciale și la crearea de noi locuri de muncă .
  2. Cheltuieli eligibile:
    • Sunt eligibile cheltuielile necesare pentru realizarea investiției, inclusiv costurile pentru achiziționarea de terenuri, construcții, echipamente, și alte active corporale și necorporale .
    • Cheltuielile cu forța de muncă pot fi considerate eligibile doar dacă acestea sunt legate direct de activitățile proiectului de investiții și sunt efectuate după data de începere a proiectului .
  3. Intensitatea ajutorului de stat:
    • Intensitatea maximă a ajutorului de stat este stabilită în funcție de regiunea în care se realizează investiția și de tipul întreprinderii solicitante (IMM sau mare întreprindere) .
    • De exemplu, în județul Argeș, ajutorul de stat poate ajunge la 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile pentru proiecte de până la 50 milioane lei .

Procedura de aplicare

  1. Depunerea cererii:
    • Cererea de acord pentru finanțare trebuie completată și semnată de reprezentantul legal al întreprinderii solicitante .
    • Este necesară furnizarea de informații detaliate despre întreprindere, proiectul de investiții și documentele justificative care atestă eligibilitatea și conformitatea cu cerințele schemei de ajutor de stat .
  2. Evaluarea proiectelor:
    • Proiectele de investiții vor fi evaluate pe baza unei grile de punctaj care ia în considerare relevanța economică, impactul asupra dezvoltării regionale și sustenabilitatea proiectului .
    • Punctajele sunt acordate pe baza unor criterii clare, cum ar fi numărul de locuri de muncă create, contribuția la balanța comercială și inovativitatea proiectului .

Beneficiile pentru întreprinderi

  1. Sprijin financiar:
    • Întreprinderile beneficiare pot primi finanțări semnificative care acoperă o parte considerabilă a costurilor eligibile ale proiectului, facilitând astfel implementarea investițiilor mari și complexe .
  2. Dezvoltare regională:
    • Schema de ajutor de stat contribuie la dezvoltarea economică a regiunii Sud-Est, stimulând investițiile și crearea de locuri de muncă în județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea .

Concluzie

Ghidul Solicitantului pentru finanțări în regiunea Sud-Est, conform H.G. nr. 300/2024, reprezintă un instrument valoros pentru întreprinderile care doresc să contribuie la dezvoltarea economică regională. Cu ajutorul acestui ghid, întreprinderile pot accesa finanțări substanțiale pentru proiecte de investiții care nu doar că stimulează creșterea economică, dar și echilibrează balanța comercială a României. Respectarea criteriilor și procedurilor specificate în ghid este esențială pentru a beneficia de acest sprijin financiar și pentru a asigura succesul proiectelor de investiții.

Posted on

Polkadot: A Web3 Innovation for Interoperable Blockchains

Polkadot is a next-generation blockchain platform that aims to address the limitations of existing blockchains, particularly in terms of scalability and interoperability. It envisions a decentralized network of blockchains that can seamlessly communicate and exchange data, enabling a more interconnected and unified Web3 ecosystem.

Core Principles and Architecture

The Polkadot architecture consists of three primary layers:

  1. Relay Chain: The heart of the Polkadot network, the relay chain is responsible for relaying transactions, ensuring network security, and maintaining consensus among the parallel blockchains.

  2. Parachains: Individual blockchains that connect to the relay chain and benefit from its security and shared infrastructure. Parachains can be specialized for various purposes, such as DeFi applications, IoT networks, or supply chain management.

  3. Bridges: Mechanisms that connect Polkadot to external blockchains, allowing seamless transfer of data and assets between different blockchain ecosystems.

Unique Features and Benefits

Polkadot stands out for its unique features and benefits:

  1. Interoperability: Polkadot’s cross-chain communication protocol, known as XCM, enables seamless data and asset transfers between parachains and external blockchains. This interoperability fosters innovation and collaboration across different blockchain projects.

  2. Scalability: Polkadot’s unique architecture allows for parallel processing of transactions, enabling the network to handle significantly higher throughput than traditional blockchains. This scalability makes it a suitable platform for large-scale applications.

  3. Security: The relay chain employs a robust consensus mechanism, GRANDPA, which ensures that all parachains are synchronized and follow the same state. This robust security model protects the network from malicious attacks.

  4. Customizable Parachains: Developers can build customized parachains tailored to specific needs, fostering innovation and flexibility within the Polkadot ecosystem.

Applications and Impact

Polkadot’s potential applications extend across various domains:

  1. Decentralized Finance (DeFi): Polkadot’s interoperable and scalable infrastructure can support the development of advanced DeFi applications, such as cross-chain lending protocols and decentralized exchanges.

  2. Internet of Things (IoT): Polkadot’s ability to handle data securely and efficiently makes it well-suited for IoT applications, enabling secure and transparent data exchange between connected devices.

  3. Supply Chain Management: Polkadot’s immutable and verifiable nature can enhance supply chain management by providing a secure and transparent record of transactions and assets.

  4. Identity and Access Management: Polkadot can support decentralized identity and access management solutions, enabling users to control and manage their personal data securely.

Conclusion

Polkadot represents a significant advancement in blockchain technology, addressing the limitations of existing blockchains and paving the way for a more interconnected and unified Web3 ecosystem. Its unique features, including interoperability, scalability, security, and customizability, make it a powerful platform for innovation and the development of decentralized applications. As Polkadot continues to evolve and attract developers and projects, its impact on the Web3 landscape is expected to grow significantly.

Posted on

10 countries have embraced cryptocurrencies and are fostering a thriving ecosystem for digital assets

 

  1. Switzerland: Known for its favorable regulatory environment, Switzerland has become a leader in the cryptocurrency space. The Swiss city of Zug, in particular, has earned the nickname “Crypto Valley” due to the high concentration of blockchain and crypto companies headquartered there.
  2. Estonia: This small Northern European country has embraced technology and innovation. Estonia’s progressive crypto regulations make it a hotspot for blockchain start-ups.
  3. Malta: Known as the “Blockchain Island,” Malta has attracted some of the industry’s biggest names, like Binance and OKEx, due to its friendly regulatory environment.
  4. Japan: Japan is among the most crypto-friendly nations in the world, with several businesses in cities like Tokyo accepting bitcoin for payments. It was the first country to regulate cryptocurrency trading.
  5. United States of America: The USA is among countries with the highest number of cryptocurrency adopters globally.
  6. Vietnam: Vietnam tops the list of countries that have adopted cryptocurrencies.
  7. Philippines: The Philippines has a high number of Bitcoin ATMs, Bitcoin wallets, and exchanges.
  8. Ukraine: Ukraine has a very high number of cryptocurrency users and businesses.
  9. India: India has a very high number of cryptocurrency users and businesses.
  10. Pakistan: Pakistan has a very high number of cryptocurrency users and businesses.

These countries typically have clear and supportive crypto regulations, low or non-existent capital gains tax and income tax on crypto transactions, a growing number of crypto companies and start-ups, access to Bitcoin-friendly banks and financial services, and accept Bitcoin (or any other cryptocurrency) as legal tender.

Posted on

Risks and threats of Central Bank Digital Currencies (CBDSs)

CBDCs, or central bank digital currencies, are a new form of money that some countries are considering to adopt. CBDCs are digital tokens that represent the national currency and are issued and controlled by the central bank. CBDCs are different from cryptocurrencies, which are decentralized and operate on a peer-to-peer network. CBDCs are also different from the existing digital money, such as bank deposits and electronic payments, which are intermediated by commercial banks and other financial institutions.

Bad actors could derail the use of CBDCs and affect the userbase in various ways, depending on their motives and capabilities. Here are some possible scenarios:

  • A hacker could exploit a vulnerability in the CBDC system or the digital wallets and steal, alter, or destroy the CBDCs of the users, causing financial losses, fraud, or identity theft.
  • A criminal could use CBDCs for illicit activities, such as money laundering, terrorism financing, or tax evasion, by using anonymous or pseudonymous accounts, mixing services, or cross-border transfers.
  • A terrorist could launch a cyberattack on the CBDC system or the critical infrastructure, such as the power grid, the internet, or the communication networks, and disrupt the CBDC service, causing panic, chaos, or social unrest.
  • A state actor could use CBDCs for geopolitical purposes, such as undermining the dominance of the US dollar, influencing the foreign exchange rates, or imposing sanctions or embargoes on other countries .
  • A rogue employee or a whistleblower could leak or expose the CBDC data or the CBDC system, revealing the personal and financial information of the users, the technical and operational details of the system, or the policy and regulatory decisions of the central bank.

Privacy

One of the main concerns about CBDCs is the impact on the privacy of the users. Unlike cash, which is anonymous and untraceable, CBDCs would enable the central bank and the government to monitor and record every transaction that the users make. This could create a digital trail of the users’ financial activities, preferences, and behaviors, which could be used for various purposes, such as taxation, law enforcement, surveillance, and social control. For example, the central bank could impose negative interest rates on CBDCs to encourage spending, or the government could restrict or freeze CBDCs for certain individuals or groups based on their political views or affiliations.

Moreover, CBDCs could also expose the users’ personal and financial data to third parties, such as private companies, hackers, or foreign adversaries. CBDCs would require the users to have a digital identity and a digital wallet, which could be vulnerable to data breaches, identity theft, fraud, and cyberattacks. For instance, a hacker could steal the users’ credentials and access their CBDCs, or a foreign adversary could launch a cyberattack on the CBDC system and disrupt the payments or manipulate the data.

Security

Another major challenge for CBDCs is the security of the system and the infrastructure. CBDCs would require a complex and sophisticated technology to operate, which could pose technical and operational risks. For example, the CBDC system could face malfunctions, errors, glitches, or downtime, which could affect the availability and reliability of the service. The CBDC system could also face scalability issues, such as congestion, latency, or capacity limits, which could affect the speed and efficiency of the transactions. The CBDC system could also face compatibility issues, such as interoperability, standardization, or integration, which could affect the usability and accessibility of the service.

Furthermore, CBDCs would require a robust and resilient defense against cyber threats, which could be constantly evolving and adapting. For example, the CBDC system could face attacks from hackers, criminals, terrorists, or state actors, who could try to compromise, sabotage, or destroy the system. The CBDC system could also face threats from quantum computing, which could potentially break the encryption and security protocols of the system. The CBDC system could also face threats from double-spending, which is the risk of spending the same CBDC twice, which could undermine the integrity and trustworthiness of the system.

Stability

A third category of risks and threats for CBDCs is the impact on the stability of the financial system and the economy. CBDCs could have significant implications for the monetary policy, the banking system, and the financial markets. For example, CBDCs could affect the transmission and effectiveness of the monetary policy, by changing the demand and supply of money, the interest rates, the inflation, and the exchange rates. CBDCs could also affect the profitability and viability of the banking system, by reducing the deposits and lending of the commercial banks, and increasing the competition and disintermediation of the financial intermediaries. CBDCs could also affect the liquidity and volatility of the financial markets, by creating new channels and instruments for the flows and shocks of the capital, and increasing the contagion and spillover effects of the crises.

Moreover, CBDCs could also pose social and political risks, by creating new inequalities and conflicts among the users and the stakeholders. For example, CBDCs could create a digital divide between the users who have access and skills to use CBDCs, and those who do not. CBDCs could also create a power imbalance between the central bank and the government, the central bank and the commercial banks, and the central bank and the foreign central banks, which could affect the independence and accountability of the central bank, and the sovereignty and cooperation of the countries.

Innovation

A fourth category of risks and threats for CBDCs is the impact on the innovation and development of the digital currency and the payment industry. CBDCs could have positive or negative effects on the innovation and competition of the existing and emerging players and technologies. For example, CBDCs could foster innovation and competition, by creating new opportunities and incentives for the improvement and diversification of the products and services, and by enhancing the interoperability and collaboration of the platforms and networks. CBDCs could also hinder innovation and competition, by creating barriers and disincentives for the entry and growth of the new entrants and challengers, and by crowding out or displacing the existing and alternative solutions .

Furthermore, CBDCs could also face legal and regulatory risks, by creating new challenges and uncertainties for the governance and oversight of the digital currency and the payment industry. For example, CBDCs could raise legal and regulatory issues, such as the definition and classification of CBDCs, the rights and obligations of the users and the providers, the jurisdiction and enforcement of the laws and rules, and the coordination and harmonization of the standards and frameworks. CBDCs could also face ethical and social issues, such as the fairness and transparency of the CBDC system, the consent and participation of the users and the stakeholders, the accountability and responsibility of the CBDC providers, and the trust and confidence of the public .

Conclusion

In conclusion, CBDCs are a novel and ambitious idea that could bring some benefits, but also some risks and threats, to the users and to the society. CBDCs could affect the privacy, security, stability, and innovation of the digital currency and the payment industry, in ways that are not fully understood or anticipated. Therefore, CBDCs require careful and comprehensive analysis and assessment, as well as prudent and cautious design and implementation, to ensure that they are safe, sound, and beneficial for all.

 

Posted on

Forumul Anual al Plăților, găzduit de Banca Națională a României, organizat de CEE Perspective, partener Leichmann Weifert

Cea de-a doua ediție a Forumului Anual al Plăților din Europa Centrală și de Est a avut loc pe 24 mai 2023.

Am avut plăcerea de a avea experți care și-au împărtășit opiniile cu privire la cele mai recente evoluții în materie de reglementare și inovare în domeniul plăților în regiunea ECE, la impactul tehnologiilor disruptive asupra industriei serviciilor financiare și la apariția unor noi modele de afaceri în industria plăților.

Forumul a oferit o ocazie excelentă pentru crearea de parteneriate, schimb de idei și propuneri cu experți din industrie și autorități publice.

Posted on

5 topics for Disruptive technologies & the future of Financial Services, challenges and opportunities

 

1. Blockchain’s Impact on Remittances:
This topic highlights how blockchain technology has revolutionized remittance services by providing faster, more secure, and cost-effective cross-border transactions. The panel can discuss the potential of blockchain in reducing remittance fees, increasing transparency, and improving financial inclusion for individuals who rely on remittances.

2. Fintech Startups Disrupting Traditional Banking:
This topic focuses on the rise of fintech startups challenging traditional banking institutions. The panel can explore how these startups leverage innovative technologies like mobile banking, digital wallets, and robo-advisors to provide convenient and personalized financial services. They can discuss the challenges faced by traditional banks in adapting to this disruption and the opportunities for collaboration and partnership.

3. Artificial Intelligence and Personalized Banking:
This topic highlights how artificial intelligence is transforming the banking industry by enabling personalized customer experiences. The panel can discuss how AI-powered chatbots and virtual assistants enhance customer interactions, offer tailored financial advice, and automate routine tasks. They can delve into the challenges and ethical considerations related to data privacy and security in the era of AI-driven banking.

4. Regulatory Frameworks for Cryptocurrencies:
This topic explores the regulatory challenges associated with cryptocurrencies and their impact on financial services. The panel can discuss the different approaches taken by governments and regulatory bodies to address issues such as investor protection, anti-money laundering, and taxation. They can also discuss the potential benefits of clear and well-defined regulatory frameworks for fostering innovation and stability in the cryptocurrency ecosystem.

5. Open Banking and the Future of Financial Services:
This topic examines the concept of open banking and its potential to transform the financial industry. The panel can discuss how open banking APIs enable secure data sharing between financial institutions and third-party providers, promoting competition and innovation. They can explore the challenges of data privacy and cybersecurity in open banking, as well as the opportunities for creating innovative products and services through collaboration between traditional banks and fintech startups.

 

Posted on

Event invitation: Annual Payments Forum, National Bank of Romania, 24th May 2023

We‘re glad to invite you:

LEW.RO Software Solutions &
LEW.AM Asset Management, partners for the
National Bank of Romania Event
Annual Payments Forum,
Wednesday, 24th May 2023

You can register here: https://ceeperspective.eu/current-event/

#platforms #payments #blockchain #banking #AI #assetmanagement

Posted on

10 top advantages of Initial Token Offerings (ITOs) vs. traditional Initial Public Offerings (IPOs)

Initial Token Offerings (ITOs) have several advantages over Initial Public Offerings (IPOs):

Accessibility:

ITOs have lower entry barriers, allowing individuals from around the world to participate and invest in projects, whereas IPOs are typically limited to institutional investors and wealthy individuals.

Speed and efficiency:

ITOs can be launched relatively quickly and require less paperwork and regulatory processes compared to IPOs, which often involve extensive legal and financial compliance requirements.

Global reach:

ITOs can attract a global investor base, enabling projects to raise funds from a diverse pool of participants, while IPOs are typically limited to investors within a specific jurisdiction.

Liquidity:

Tokens issued through ITOs can provide immediate liquidity for investors, as they can be traded on cryptocurrency exchanges shortly after the offering. In contrast, IPO shares often have lock-up periods, restricting investors from selling their shares for a certain period.

Innovation and flexibility:

ITOs allow projects to explore innovative concepts and business models, as they are not subject to the same regulatory constraints as IPOs. ITOs also offer more flexibility in terms of token design, functionality, and utility.

Democratization of investment:

ITOs provide an opportunity for retail investors to participate in early-stage investment opportunities that were traditionally reserved for venture capitalists and institutional investors through IPOs.

Lower costs:

ITOs can be cost-effective for both issuers and investors, as they eliminate the need for intermediaries such as underwriters, brokers, and transfer agents, reducing associated fees and expenses.

Token utility:

Tokens issued through ITOs often have utility within the project’s ecosystem, providing holders with access to specific services, products, or benefits. This intrinsic value of tokens can potentially attract more investors.

Decentralization:

ITOs are typically associated with blockchain-based projects, emphasizing decentralization and community involvement. This decentralized nature aligns with the principles of blockchain technology and attracts enthusiasts and supporters of decentralized systems.

Faster access to capital:

ITOs allow projects to raise funds quickly, often within a matter of weeks or even days. This speed can be particularly advantageous for startups and innovative projects that require immediate funding to accelerate their development.

 

See more on Tokenization

 

 

Posted on

Băncile americane au pierdut sute de miliarde de dolari / Cum a golit Rezerva Federală sistemul financiar de depozite

Este ușor de înțeles cum sunt distruși banii în cazul unei curse bancare tradiționale. Imaginați-vă bărbații cu pălării de sus care țipă la funcționari în “Mary Poppins”. Mulțimea își vrea banii, iar casierii băncilor încearcă să le ofere. Dar, când clienții fug, personalul nu poate satisface toți cei care vin înainte ca instituția să se prăbușească. Datoriile rămase (care, în cazul băncilor, includ depozitele) sunt șterse.

Acest lucru nu se întâmplă în era digitală. Deponenții care au fugit de Silicon Valley Bank (svb) nu au cerut bancnote și monede. Ei doreau ca soldurile lor să fie transferate în altă parte. Nici depozitele nu au fost anulate atunci când banca a dat faliment. În schimb, autoritățile de reglementare au promis că îi vor despăgubi pe clienții svb. Deși falimentul instituției a fost o veste proastă pentru acționari, nu ar fi trebuit să reducă valoarea agregată a depozitelor din sistemul bancar.

Ceea ce este ciudat este că depozitele din băncile americane sunt totuși în scădere. În ultimul an, cele din băncile comerciale s-au scumpit cu jumătate de trilion de dolari, o scădere de aproape 3%. Acest lucru face ca sistemul financiar să fie mai fragil, deoarece băncile trebuie să se micșoreze pentru a-și rambursa depozitele. Unde se duc banii?

Răspunsul începe cu fondurile de piață monetară, vehicule de investiții cu risc scăzut care cumpără datorie guvernamentală și corporativă pe termen scurt. Acestea au înregistrat intrări de 121 de miliarde de dolari săptămâna trecută, deoarece svb a eșuat. Cu toate acestea, banii nu intră de fapt în astfel de vehicule, deoarece acestea nu pot accepta depozite. În schimb, numerarul care părăsește o bancă pentru un fond de piață monetară este creditat în contul bancar al fondului, de unde este folosit pentru a cumpăra hârtii comerciale sau datorii pe termen scurt în care investește fondul. Atunci când fondul utilizează banii în acest mod, aceștia se varsă în contul bancar al instituției care vinde activul. Astfel, intrările în fondurile de piață monetară ar trebui să amestece depozitele în sistemul bancar, mai degrabă decât să le scoată din acesta.

Și asta este ceea ce se întâmpla înainte. Cu toate acestea, există un mod obscur prin care fondurile de piață monetară pot aspira depozitele din sistemul bancar: mecanismul reverse-repo al Rezervei Federale, care a fost introdus în 2013. Acest sistem a reprezentat o modificare aparent inofensivă a instalațiilor sistemului financiar care, un deceniu mai târziu, ar putea avea un impact profund destabilizator asupra băncilor.

Într-o tranzacție repo obișnuită, o bancă se împrumută de la concurenți sau de la banca centrală și depune în schimb garanții. În cazul unei tranzacții reverse repo se întâmplă exact invers. O bancă din umbră, cum ar fi un fond de piață monetară, dă instrucțiuni băncii sale custode să depună rezerve la Fed în schimbul unor titluri de valoare. Sistemul era menit să ajute Fed să iasă din situația de rate foarte scăzute prin stabilirea unui nivel minim al costurilor de împrumut pe piața interbancară. La urma urmei, de ce ar împrumuta vreodată o bancă sau o bancă fantomă colegilor săi la o rată mai mică decât cea disponibilă de la Fed?

Dar utilizarea facilității a crescut în ultimii ani, datorită relaxării cantitative (qe) pe scară largă în timpul crizei din anii ’19 și a modificărilor de reglementare care au lăsat băncile pline de numerar. qe creează depozite: atunci când Fed cumpără o obligațiune de la un fond de investiții, o bancă trebuie să intermedieze tranzacția. Contul bancar al fondului se umflă; la fel și contul de rezervă al băncii la Fed. De la începutul qe în 2020 și până la sfârșitul său, doi ani mai târziu, depozitele din băncile comerciale au crescut cu 4,5 mld. dolari, aproximativ la fel ca și creșterea propriului bilanț al Fed.

Pentru o vreme, băncile au putut face față intrărilor, deoarece Fed a decis, la începutul lui covid, să relaxeze o reglementare cunoscută sub numele de “rata suplimentară de îndatorare” (slr). Astfel, creșterea bilanțurilor băncilor comerciale nu a mai fost obligată să atragă mai mult capital, permițându-le să folosească în condiții de siguranță intrările de depozite pentru a crește deținerile de obligațiuni de trezorerie și numerar. Băncile au profitat în mod corespunzător de această oportunitate, cumpărând obligațiuni de trezorerie și de agenție în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Apoi, în martie 2021, Fed a lăsat să expire scutirea de la slr. Ca urmare, băncile s-au trezit înotând în numerar nedorit. Acestea s-au restrâns prin reducerea împrumuturilor de la fondurile de pe piața monetară, care au ales în schimb să își parcheze numerarul la Fed. Până în 2022, fondurile aveau 1,7 mld. dolari depozitați peste noapte în mecanismul de reverse-repo al Fed, față de câteva miliarde de dolari cu un an înainte.

După căderea svb, băncile mici și mijlocii din America se tem de ieșirile de depozite. Problema este că înăsprirea monetară le-a făcut și mai probabile. Gara Afonso și colegii de la Federal Reserve Bank of New York constată că utilizarea fondurilor de pe piața monetară crește odată cu ratele, deoarece randamentele se ajustează mai rapid decât cele din depozitele bancare. Într-adevăr, Fed a majorat rata la tranzacțiile overnight-reverse-repo de la 0,05% în februarie 2022 la 4,8%, ceea ce o face mult mai atrăgătoare decât rata curentă a depozitelor bancare de 0,4%. Suma fondurilor de pe piața monetară parcate la Fed prin intermediul mecanismului reverse-repo – și, prin urmare, în afara sistemului bancar – a sărit cu jumătate de trilion de dolari în aceeași perioadă.

O licență pentru a tipări bani

Pentru cei care nu dețin o licență bancară, este mai bine să lase banii în facilitatea repo decât să îi lase într-o bancă. Nu numai că randamentul este considerabil mai mare, dar pur și simplu nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la falimentul Fed. Fondurile de piață monetară ar putea deveni, de fapt, “bănci înguste”: instituții care susțin depozitele consumatorilor cu rezervele băncii centrale, mai degrabă decât cu active cu randament mai mare, dar mai riscante. O bancă îngustă nu poate acorda împrumuturi firmelor sau să încheie credite ipotecare. De asemenea, nu poate da faliment.

Fed a fost mult timp sceptică față de astfel de instituții, temându-se că acestea ar submina băncile. În 2019, oficialii au refuzat o licență pentru tnb usa, un startup care urmărește să creeze o bancă îngustă. O preocupare similară a fost exprimată cu privire la deschiderea bilanțului Fed pentru fondurile de pe piața monetară. Când a fost înființată facilitatea de reverse-repo, Bill Dudley, pe atunci președinte al Fed din New York, s-a temut că aceasta ar putea duce la “dezintermedierea sistemului financiar”. În timpul unei crize financiare, aceasta ar putea exacerba instabilitatea, fondurile ieșind din activele mai riscante și ajungând în bilanțul Fed.

Deocamdată nu există niciun semn de grabă. Deocamdată, sistemul bancar se confruntă cu o sângerare lentă. Dar depozitele sunt din ce în ce mai rare, pe măsură ce sistemul este presat – iar băncile mici și mijlocii din America ar putea plăti prețul. (sursa)