În 2022, Elon Musk a cumpărat Twitter într-o mișcare surprinzătoare, atrăgând atenția publicului global prin decizii neconvenționale. După finalizarea tranzacției, unul dintre primele și cele mai drastice demersuri ale lui Musk a fost reducerea masivă a personalului – au fost concediați aproximativ 50% din cei 7.500 de angajați ai companiei. Deși la prima vedere această mișcare părea brutală și riscantă, Musk a argumentat că restructurarea era necesară pentru a revitaliza și eficientiza platforma socială, care de ani de zile întâmpina dificultăți financiare și de creștere.
Motivele din spatele concedierilor masive
Înainte ca Musk să preia conducerea, Twitter era cunoscută ca o companie cu o cultură de lucru relaxată, dar și ca o platformă cu o dezvoltare tehnologică mai lentă decât cea a altor giganți tech. Musk a considerat că acest lucru era cauzat de o birocrație prea stufoasă și de o lipsă de responsabilitate și inovație. În opinia sa, Twitter avea prea mulți angajați în raport cu mărimea sa relativ redusă față de alte platforme, cum ar fi Facebook sau Instagram, și se confrunta cu dificultăți în a deveni profitabilă. Musk a văzut această oportunitate de restructurare drept o modalitate de a îmbunătăți agilitatea organizațională și de a crește performanța companiei.
Un alt motiv central în decizia sa a fost schimbarea modelului de business al Twitter. Musk și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de lipsa de inovație și de diversificare a veniturilor Twitter, care depindea în mare măsură de publicitate, dar care nu reușea să atragă suficienți advertiseri pentru a fi pe deplin sustenabil. Musk a dorit să transforme Twitter într-o „platformă globală pentru libertatea de exprimare”, dar și să ofere servicii de abonament, cum ar fi Twitter Blue, pentru a genera venituri suplimentare. Pentru a realiza aceste schimbări, a simțit că era nevoie de o echipă mai mică, mai flexibilă și mai eficientă.
Cum au fost realizate concedierile și cum au reacționat angajații și publicul
Concedierile au fost rapide și dure, majoritatea angajaților primind notificări pe e-mail cu privire la încetarea contractului lor. Această metodă bruscă a generat multă controversă și critici, atât din partea angajaților concediați, cât și din partea publicului larg și a altor lideri din industrie. Musk și echipa sa au considerat că această abordare era necesară pentru a implementa rapid schimbările dorite și pentru a evita o perioadă prelungită de incertitudine.
O mare parte din echipa de moderare a conținutului, de asemenea, a fost redusă, ceea ce a provocat neliniște printre utilizatori cu privire la modul în care Twitter va reuși să gestioneze problemele de dezinformare, discurs instigator la ură și altele asemenea. Musk a asigurat publicul că inteligența artificială și automatizarea vor compensa aceste concedieri, promițând o platformă mai curată și mai bine gestionată din punct de vedere al conținutului.
Măsurile de eficientizare a activităților interne
Un aspect important în strategia lui Musk a fost automatizarea și prioritizarea eficienței. Odată cu reducerea personalului, Musk a implementat procese de lucru mai stricte, eliminând întâlnirile inutile și cerând angajaților rămași să se concentreze pe proiecte cheie și prioritare. De asemenea, a stabilit așteptări foarte clare legate de performanță și a fost cunoscut pentru standardele sale înalte și cerințele ridicate. Angajații au fost încurajați să adopte un stil de lucru mult mai rapid, asemănător cu cel din cadrul companiilor de tip „startup”, unde deciziile sunt luate rapid și sunt orientate spre rezultate.
Printre modificările tehnologice implementate s-au numărat și investiții în servere mai performante și sisteme de optimizare a fluxurilor de date, astfel încât Twitter să poată susține o creștere mai mare a utilizatorilor activi și să funcționeze mai eficient. Musk a subliniat că reducerea personalului era esențială pentru a permite investiții mai mari în aceste tehnologii, în loc să aloce bugete semnificative pentru salarii.
Efectele asupra culturii de lucru și a productivității
Pe lângă concedierile masive, Musk a schimbat și cultura de lucru, promovând o mentalitate de tip „hardcore” și cerând angajaților să fie pregătiți să muncească ore lungi și să dea dovadă de o implicare totală. De altfel, a trimis un email angajaților rămași, în care le-a oferit două opțiuni: fie rămân să lucreze la Twitter, dar în condițiile impuse de el (adică cu o abordare „extrem de intensă”), fie părăsesc compania și primesc un pachet compensatoriu.
Această abordare a dus la pierderi suplimentare de personal, însă a contribuit și la formarea unei echipe dedicate, formată din angajați dispuși să adopte această cultură de lucru. Musk și susținătorii săi consideră că aceasta a fost o mișcare benefică, deoarece au rămas doar oamenii motivați și orientați spre performanță.
Eficientizarea operațională și impactul asupra utilizatorilor
Un rezultat semnificativ al strategiei lui Musk a fost că Twitter a devenit o companie mai mică, dar cu o structură de costuri mai scăzută și cu o eficiență sporită. Prin concedierea unui număr mare de angajați și prin reducerea costurilor operaționale, Twitter a reușit să facă economii importante, iar Musk a declarat că aceste economii sunt folosite pentru dezvoltarea de noi funcționalități și pentru îmbunătățirea experienței utilizatorilor.
Totodată, sub conducerea lui Musk, au fost adăugate noi caracteristici, cum ar fi sistemul de abonament Twitter Blue, care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a avea mai multe opțiuni personalizate și funcții suplimentare în platformă. Scopul său era de a reduce dependența de venituri din publicitate și de a atrage mai multe venituri recurente, încurajând utilizatorii să contribuie direct la susținerea platformei.
Concluzie
Strategia de restructurare și de eficientizare adoptată de Elon Musk la Twitter a fost una neconvențională și riscantă, dar și-a atins scopul principal de a face compania mai agilă și mai eficientă. Deși criticată pentru brutalitate și lipsa de empatie față de angajați, această abordare a demonstrat că o companie mare poate funcționa cu o echipă mai mică dacă reușește să implementeze o cultură de performanță înaltă și o viziune clară asupra direcției în care se îndreaptă.
Efectele pe termen lung ale acestor schimbări vor continua să fie analizate în următorii ani, dar un lucru e clar: Elon Musk a reușit să transforme Twitter într-un experiment de productivitate și de eficientizare, provocând și alte companii tech să-și reconsidere modelele de business și structurile de personal.
🚨 O dezvăluire recentă zguduie din temelii lumea tehnologiei spațiale și a comunicațiilor globale. SpaceX, gigantul condus de Elon Musk, a făcut publice acuzații grave la adresa unor actori influenți din industrie. Lockheed Martin, unul dintre cei mai mari contractori militari din lume, împreună cu partenerul său Omnispace, sunt acuzați că au manipulat date satelitare pentru a bloca serviciile revoluționare Starlink, inclusiv viitoarea sa funcție direct-to-cell. Aceste acuzații marchează începutul unei lupte tehnologice și politice pe piața de 5G și comunicații globale, o luptă care ar putea avea repercusiuni masive asupra întregii industrii.
Cum a început totul?
Conform unor documente depuse recent la Comisia Federală pentru Comunicații din Statele Unite (FCC), SpaceX acuză Omnispace că și-a manipulat unul dintre sateliții săi de orbită medie (MEO) pentru a „detecta intenționat” semnalele Starlink, creând în mod fals interferențe care ar putea să afecteze extinderea și succesul Starlink pe piața globală. Satelitul Omnispace, care ar fi trebuit să fie aproape inoperabil din cauza vârstei și uzurii, a fost folosit în mod artificial pentru a genera plângeri false către FCC.
Manipularea și sabotajul tehnologic
Acest act de sabotaj este descris de SpaceX drept o mișcare „bizară” și extrem de nefavorabilă pentru concurență. Lockheed Martin și Omnispace au refuzat, de asemenea, să se angajeze în discuții tehnice standard de coordonare, un gest care subliniază clar intenția de a crea obstacole pentru Starlink. Mai mult, Omnispace a apelat la o mișcare neașteptată: și-a licențiat satelitul prin Papua Noua Guinee, o țară aleasă strategic pentru a ocoli reglementările internaționale stricte.
În termeni mai simpli, Lockheed și Omnispace par să fi creat o întreagă rețea de practici înșelătoare, toate menite să întârzie și să blocheze lansarea serviciilor Starlink care ar putea revoluționa comunicațiile globale, în special cele legate de conectivitatea 5G. Este important de menționat că Starlink își propune să ofere internet de mare viteză chiar și în cele mai izolate colțuri ale lumii, iar implementarea serviciului direct-to-cell ar însemna o lovitură majoră pentru competitori.
Importanța Starlink în domeniul comunicațiilor globale
Starlink a devenit rapid un jucător-cheie în cursa pentru dominația pieței globale de comunicații prin satelit. Cu o rețea în continuă extindere de sateliți de orbită joasă (LEO), Starlink promite să ofere servicii de internet rapide și accesibile în regiuni izolate sau slab dezvoltate, zone unde infrastructura tradițională este insuficientă sau inexistentă. Viitoarea lor funcționalitate direct-to-cell, menită să furnizeze servicii 5G prin satelit, reprezintă o amenințare uriașă pentru companiile tradiționale de telecomunicații și pentru alți furnizori de servicii spațiale.
În acest context, este ușor de înțeles de ce Lockheed Martin și Omnispace ar recurge la astfel de tactici. Odată ce Starlink își va lansa serviciul 5G, piața de telecomunicații, evaluată la miliarde de dolari, va fi profund perturbată. Mai exact, se estimează că Starlink ar putea genera venituri de 34,9 miliarde de dolari în următorii ani, ceea ce ar schimba complet balanța de putere în această industrie.
Consecințele acestui conflict
Acuzațiile aduse de SpaceX nu doar că dezvăluie o luptă acerbă între doi giganți ai industriei, dar ar putea să pună în lumină și problemele mai mari legate de etica și competitivitatea din domeniul comunicațiilor prin satelit. Dacă Lockheed și Omnispace sunt într-adevăr vinovate de aceste manevre frauduloase, atunci ne confruntăm cu o problemă de proporții: cât de departe sunt dispuși să meargă actorii mari din industrie pentru a-și proteja interesele și profiturile? Aceste întrebări devin cu atât mai relevante într-o lume în care accesul la internet rapid și sigur este esențial pentru dezvoltarea economică și socială.
Ce urmează?
În prezent, Comisia Federală pentru Comunicații analizează aceste acuzații și va decide dacă plângerile depuse de Omnispace sunt legitime sau dacă acestea fac parte dintr-o campanie coordonată de sabotaj împotriva Starlink. Decizia FCC ar putea avea un impact uriaș asupra viitorului comunicațiilor globale și asupra modului în care companiile sunt reglementate pe acest segment extrem de competitiv.
Pe de altă parte, această situație pune în evidență și nevoia urgentă de reforme în ceea ce privește reglementările internaționale din spațiu. Practici precum cele ale Omnispace, care a ales să se licențieze prin intermediul unei țări cu reglementări mai slabe, ridică întrebări serioase despre modul în care ar trebui să fie gestionată competiția pe orbita Pământului și cine ar trebui să aibă cuvântul final în această cursă pentru supremație spațială.
Concluzie
Cazul dintre SpaceX și Lockheed Martin/Omnispace este unul dintre cele mai mari scandaluri din industria comunicațiilor prin satelit de până acum. Odată cu creșterea Starlink și planurile sale de a domina piața de internet global, nu este surprinzător că marii jucători din industrie încearcă să saboteze această ascensiune. Totuși, rămâne de văzut dacă aceste tactici vor avea succes sau dacă Starlink va reuși să revoluționeze cu adevărat modul în care lumea se conectează la internet. Indiferent de rezultat, această poveste reprezintă doar începutul unor lupte și mai mari pentru controlul comunicațiilor spațiale și al tehnologiei de viitor.
1. Telegram has an official representative in the EU that accepts and replies to EU requests. Its email address has been publicly available for anyone in the EU who googles “Telegram EU address for law enforcement”.
2. The French authorities had numerous ways to reach me to request assistance. As a French citizen, I was a frequent guest at the French consulate in Dubai. A while ago, when asked, I personally helped them establish a hotline with Telegram to deal with the threat of terrorism in France.
3. If a country is unhappy with an internet service, the established practice is to start a legal action against the service itself. Using laws from the pre-smartphone era to charge a CEO with crimes committed by third parties on the platform he manages is a misguided approach. Building technology is hard enough as it is. No innovator will ever build new tools if they know they can be personally held responsible for potential abuse of those tools.
Establishing the right balance between privacy and security is not easy. You have to reconcile privacy laws with law enforcement requirements, and local laws with EU laws. You have to take into account technological limitations. As a platform, you want your processes to be consistent globally, while also ensuring they are not abused in countries with weak rule of law. We’ve been committed to engaging with regulators to find the right balance. Yes, we stand by our principles: our experience is shaped by our mission to protect our users in authoritarian regimes. But we’ve always been open to dialogue.
Sometimes we can’t agree with a country’s regulator on the right balance between privacy and security. In those cases, we are ready to leave that country. We’ve done it many times. When Russia demanded we hand over “encryption keys” to enable surveillance, we refused — and Telegram got banned in Russia. When Iran demanded we block channels of peaceful protesters, we refused — and Telegram got banned in Iran. We are prepared to leave markets that aren’t compatible with our principles, because we are not doing this for money. We are driven by the intention to bring good and defend the basic rights of people, particularly in places where these rights are violated.
All of that does not mean Telegram is perfect. Even the fact that authorities could be confused by where to send requests is something that we should improve. But the claims in some media that Telegram is some sort of anarchic paradise are absolutely untrue. We take down millions of harmful posts and channels every day. We publish daily transparency reports (like this (http://t.me/stopCA) or this (https://t.me/isiswatch) ). We have direct hotlines with NGOs to process urgent moderation requests faster.
However, we hear voices saying that it’s not enough. Telegram’s abrupt increase in user count to 950M caused growing pains that made it easier for criminals to abuse our platform. That’s why I made it my personal goal to ensure we significantly improve things in this regard. We’ve already started that process internally, and I will share more details on our progress with you very soon.
I hope that the events of August will result in making Telegram — and the social networking industry as a whole — safer and stronger.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a investit masiv în tehnologie și digitalizare, oferind diverse oportunități de finanțare prin programe și fonduri specifice.
1. Programul Horizon Europe
Horizon Europe este principalul program de cercetare și inovare al UE, cu un buget uriaș de aproximativ 95,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Programul are mai multe piloni, dintre care unul este dedicat digitalizării și inovării tehnologice. Acesta sprijină proiectele care vizează dezvoltarea de tehnologii emergente, inteligență artificială, internetul obiectelor (IoT) și alte soluții IT avansate.
Puncte cheie:
Se adresează în special universităților, centrelor de cercetare și companiilor.
Proiectele trebuie să aibă un impact semnificativ la nivel european.
Finanțare nerambursabilă pentru cercetare și dezvoltare tehnologică.
2. Digital Europe Programme
Digital Europe este un program dedicat în întregime digitalizării, cu un buget de 7,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Acesta se concentrează pe implementarea de tehnologii digitale în toate sectoarele economiei și societății.
Puncte cheie:
Sprijină proiectele de infrastructură digitală, cloud computing, AI și securitate cibernetică.
Încurajează colaborarea între entități publice și private.
Are cinci obiective principale: supercomputing, AI, securitate cibernetică, competențe digitale avansate și implementarea tehnologiilor digitale în economie și societate.
3. Connecting Europe Facility (CEF)
CEF este un alt program european care sprijină dezvoltarea de rețele și infrastructuri digitale, cu un buget de 33,71 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Acesta are o componentă digitală dedicată infrastructurilor digitale transfrontaliere.
Puncte cheie:
Finanțare pentru proiecte de rețele de bandă largă de mare capacitate, platforme de servicii digitale și infrastructuri de date.
Promovează conectivitatea transfrontalieră și interoperabilitatea între statele membre.
Sprijină inițiativele care contribuie la piața unică digitală a UE.
4. European Regional Development Fund (ERDF)
ERDF este un fond structural și de investiții al UE care sprijină dezvoltarea regională, inclusiv prin proiecte de digitalizare. În perioada 2021-2027, o parte semnificativă a bugetului ERDF este alocată digitalizării întreprinderilor și administrațiilor publice.
Puncte cheie:
Finanțare pentru IMM-uri care doresc să adopte tehnologii digitale.
Sprijină modernizarea administrațiilor publice prin implementarea soluțiilor IT.
Proiectele sunt gestionate la nivel regional, în funcție de prioritățile locale.
5. InvestEU
InvestEU este un program de finanțare care îmbină diverse fonduri europene într-un singur instrument de investiții, cu un buget de 26,2 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Programul sprijină investițiile strategice, inclusiv în digitalizare și inovare tehnologică.
Puncte cheie:
Oferă garanții pentru împrumuturi și alte instrumente financiare pentru proiecte de digitalizare.
Sprijină atât companiile mari, cât și IMM-urile și start-up-urile.
Încurajează parteneriatele public-private și investițiile private în sectorul digital.
6. European Innovation Council (EIC)
EIC face parte din Horizon Europe și este dedicat susținerii inovatorilor de top și antreprenorilor care dezvoltă tehnologii de vârf. Programul are diverse scheme de finanțare, inclusiv granturi și investiții de capital.
Puncte cheie:
Se adresează start-up-urilor și IMM-urilor inovatoare.
Oferă finanțare pentru dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor disruptive.
Include și un accelerator care sprijină creșterea rapidă a companiilor.
Concluzie
Uniunea Europeană oferă o gamă largă de finanțări pentru proiectele de digitalizare și dezvoltare IT. Alegerea programului potrivit depinde de specificul proiectului, de dimensiunea și tipul organizației solicitante și de obiectivele urmărite. Este esențial să se studieze criteriile de eligibilitate și să se pregătească propuneri solide pentru a beneficia de aceste oportunități.
Sper că aceste informații îți sunt de ajutor și că vei găsi programul potrivit pentru proiectul tău! Dacă ai nevoie de detalii suplimentare despre vreunul dintre programe sau despre cum să aplici, nu ezita să întrebi.
(0:00) Maybe you’ve heard of something called NVIDIA. (0:02) It sounds like a prescription drug or maybe an African country, but it’s actually a company (0:06) based in California that’s now worth more than all of China’s stock market. (0:11) It’s the size of Canada’s entire economy.
(0:14) Now, in a different era, obtaining this kind of growth meant making a massively popular(0:18) and instantly recognizable consumer-facing product like Windows 95 or Amazon.com or the(0:24) iPhone. (0:25) But NVIDIA’s growth didn’t come from making a computer or a popular website or anything (0:29) like that. (0:29) Instead, NVIDIA’s growth came from making artificial intelligence chips that power the (0:34) brains of computers and many popular websites.
(0:37) That’s why NVIDIA had a very good day on Wall Street on Wednesday. (0:41) Their business, artificial intelligence, is one of the fastest growing industries in the (0:45) history of humanity.(0:46) Every major corporation is rushing to implement AI in all of their products as quickly as possible.
(0:52) And so this week, it was Google’s turn. (0:54) And the results were so disastrous and so fraught with consequences for the future of this country (0:59) that no reasonable person can ignore them. (1:03) Gemini is Google’s name for an AI that you can download on your phone right now.
(1:08) It’s also integrated into all of Google’s web products, including Gmail and Google Search,(1:12) which are used by hundreds of millions of people and businesses every day. (1:16) And in this respect, Gemini is very different from existing AI products like ChatGPT or Bing’s (1:22) Image Creator. (1:23) Pretty much everybody uses a Google product in one way or another.
(1:27) If you have the Internet and you use the Internet, you use a Google product. (1:31) Either you’re using Google Search or Gmail or you have an Android phone or something (1:36) along those lines. (1:37) And that means two things.
(1:38) One, Google has access to a lot more information than those other AI platforms. (1:43) That’s a built-in advantage. (1:44) And two, whatever Google is doing with AI has significant implications for everybody (1:49) on the planet.
(1:51) This is not a one-off experiment in some tech mogul’s basement. (1:54) This is an established company making established products that it’s now implementing in its (2:00) own AI at scale. (2:03) Google has been hyping Gemini for months.
(2:06) They have a bunch of promotional videos about how they’re going to revolutionize artificial(2:09) intelligence. (2:10) Wall Street Journal has done multiple interviews with Google executives in which these executives (2:14) insist that everybody at the company, including Google’s co-founder, is deeply invested in (2:18) making this product as good as it could possibly be. (2:22) Then a couple of days ago, Gemini launched.
(2:24) And very quickly it became clear that, among some other issues, Gemini essentially does(2:29) not recognize the existence of white people, which is kind of concerning for what is destined (2:35) to be what probably already is the most powerful AI on the planet. (2:40) Now even in historical context, it is practically impossible to get this product to serve up (2:45) an image of somebody with white skin. (2:48) And that’s not an exaggeration.
(2:50) So here, for example, is how Gemini responded the other day when Frank Fleming, who’s a(2:54) writer for the Ben Key children’s shows, asked Gemini to create an image of a pope. (3:00) Now you would think that, you know, that would generate maybe an image of a white guy or (3:05) two, if you have even a passing knowledge of what popes have looked like over the years, (3:08) over the centuries, over the millennia. (3:10) And just spoiler on that, they have all been white.
(3:14) But that’s not what Google’s AI product apparently thinks. (3:17) This is the image that it produced. (3:19) And you can see it there.
(3:20) It looks like, you know, they’ve got two popes and one of them is M Night Shyamalan and the (3:24) other one is Forrest Whitaker. (3:26) So it’s almost as if the AI has some sort of code saying, whatever you do, don’t display (3:33) a white person, considering there has never been a pope that has looked anything like (3:38) either of those two ever in 2000 years. (3:42) So is that what they’ve built into this code? (3:45) Have they built into this very powerful AI that it has to ignore the fact that white (3:51) people exist? (3:52) Well, it’s really the only way to explain what we’re seeing here.
(3:56) And Frank, who previously worked as a software engineer, seemed to key in on this. (3:59) So the whole situation quickly became something of a game for him as he tried his hardest to(4:03) get Gemini to produce any image of a white guy. (4:08) I mean, even just like one image.
(4:10) Can you give us a white guy? (4:11) So, for example, he asked Gemini to produce an image of a Viking. (4:15) OK, now this is a group of people who historically were not necessarily known for their commitment (4:21) to diversity, equity and inclusion. (4:23) But here’s what Gemini produced and you can see it here.
(4:26) We’ve got a black Viking, a black female Viking. (4:30) We’ve got it looks like an Asian, an Asian Viking. (4:34) And then I don’t know, maybe that’s the rock down there.
(4:38) That’s that’s that’s the care of his character from Moana, I think. (4:43) Again, literally, a Viking has never looked like any of that. (4:46) That’s that’s not what any Viking ever looked like ever in history.
(4:49) But that’s what they produced. (4:51) This went on for a while. (4:52) And Frank and other Gemini users took turns trying their hardest to get Gemini to produce (4:56) an image of a white guy.
(4:58) Peachy Keenan, for example, tried to get Gemini to generate an image of the founders of Fairchild (5:03) Semiconductor. (5:03) The A.I. flatly refused that request, saying that it violated policy restrictions, presumably (5:09) because white guys founded Fairchild Semiconductor. (5:12) And for other prompts like requests to draw the founding fathers or a bunch of British (5:16) men, Gemini simply generated images of black people, even made sure that its images of (5:22) Nazis contained a diverse, non-white group of people.
(5:27) Now, after thousands of images like this began circulating, a guy working on the Gemini team (5:33) at Google put out a meaningless statement. (5:35) He said, in essence, that they’re aware of issues with Gemini misrepresenting historical (5:41) figures. (5:42) But then he doubled down on the need for D.E.I. and artificial intelligence so that everybody (5:47) feels seen or valued or whatever.
(5:50) And of course, the way to make everyone feel seen is to pretend that an entire race of people (5:55) don’t exist. (5:56) To make sure that they are not seen at all is how you make everybody feel seen. (6:00) At no point did any Google representative explain why their A.I. does not recognize the existence (6:07) of white people or why it goes to extreme lengths to exclude white people from history.
(6:12) There was no accounting to this, even though there has to be an explanation. (6:15) And it’s probably a pretty simple explanation, like this doesn’t happen by accident. (6:18) You obviously put a line of code into this thing to come up with this result.
(6:23) And so why did you do that? (6:25) They wouldn’t explain it. (6:26) So I went looking for an explanation. (6:27) I came across a woman named Jen Gani, who bills herself on her LinkedIn as the founder (6:34) of Google’s global responsible A.I. operations and governance team.
(6:38) In that capacity, Gani says that she ensured Google met its A.I. principles, our company’s(6:43) ethical charter for the development and deployment of fair, inclusive and ethical advanced technologies. (6:48) She says that she took a, quote, principled, risk-based, inclusive approach when conducting (6:52) ethical algorithmic impact assessments of products prior to launch to ensure that they (6:58) didn’t cause unintended or harmful consequences to the billions of Google’s users. (7:03) And apparently, you know, a harmful consequence would be showing an image of a white Viking.
(7:09) That might be very harmful to somebody. (7:11) And so we got to make sure that we don’t let that happen. (7:13) Now currently, Gani says that she’s an A.I. ethics and compliance advisor at Google.
(7:19) Now, what Gani doesn’t mention on her LinkedIn is that her goal for a long time has been(7:23) to treat white people differently based on their skin color. (7:27) That’s what she wants her A.I. to do. (7:28) It’s what she it’s what she does also.
(7:31) Three years ago, Gani delivered a keynote address at an A.I. (7:34) conference in which she admitted all of this. (7:36) After introducing herself with her pronouns, which, by the way, are she, her, in case (7:40) you’re wondering, Gani explains what her philosophy on A.I. (7:44) is. And here’s what she says.
(7:46) Watch. (7:47) We do work together day to day to try and advance the technology and understanding around (7:52) responsible A.I. (7:54) But today, I won’t be speaking as much from the Google perspective, but from my own experience, (8:00) I have worked at Google for over 14 years. (8:02) I’ve led about six different teams, mostly in the user research, the user experience area, (8:08) and now in the ethical user impact area.
(8:11) So I’ll be sharing some of my learnings from across that time, but also some of my failures(8:16) and challenges. (8:17) I think it’s OK to talk about things that you’ve made mistakes in because we will make (8:21) mistakes. (8:22) When we’re trying to be good allies, when we’re trying to be anti-racist, we will make (8:26) mistakes.
(8:27) The point is, though, to keep trying to keep educating yourself and getting better day (8:33) to day. (8:33) It’s about constant learning. (8:36) It’s OK to talk about the things you’ve made mistakes in, says Jen Gani.
(8:41) When we’re trying to be good allies, when we’re trying to be anti-racist, we will make (8:45) mistakes. (8:46) Well, in retrospect, after the launch of Gemini, that would turn out to be kind of a massive (8:51) understatement. (8:53) But the kind of mistakes that Jen Gani is talking about in this keynote aren’t mistakes like (8:57) eliminating all white people from Google’s AI, which seems like a pretty big mistake, (9:01) even though, again, not really a mistake.
(9:02) It’s obviously deliberate. (9:03) Instead, she’s talking about failing to live up to the racist ideals of DEI, which apparently (9:08) means treating non-white employees differently. (9:11) Watch.
(9:41) Right away when I first became a manager. (9:44) I made some stupid assumptions about the fact that I built a diverse team, that then they’d (9:48) simply feel welcome and will feel supported. (9:51) I treated every member of my team the same and expected that that would lead to equally (9:56) good outcomes for everyone.
(9:58) That was not true. (9:59) I got some feedback that a couple of members of my team didn’t feel they belonged because (10:03) there was no one who looked like them in the broader org or our management team. (10:07) It was a wake up call for me.
(10:09) First, I shouldn’t have had to wait to be told what was missing. (10:12) It was on me to ensure I was building an environment that made people feel they belong. (10:17) It’s a myth that you’re not unfair if you treat everyone the same.
(10:21) There are groups that have been marginalized and excluded because of historic systems and (10:25) structures that were intentionally designed to favor one group over another. (10:29) So you need to account for that and mitigate against it. (10:32) Second, it challenged me to identify mentoring and sponsorship opportunities for my team (10:36) with people who looked more like them and were in senior positions across the company.
(10:42) Yeah, of course, the irony here is that this woman, Jen, sounds like she’s Scottish or (10:46) Irish or whatever. (10:48) Irish, I’m going to assume. (10:49) But the funny thing is that if you were to ask Google’s AI for an image of an Irish person, (10:54) it would not produce any image that looks anything like her.
(10:57) It would give you a bunch of images of Cardi B and Sexy Red or something. (11:02) Sexy Red does have red hair, so maybe she is Irish. (11:04) This is the head of ethics of Google AI, a senior manager, saying that it’s a bad idea (11:09) to treat everyone the same, regardless of the color of their skin.
(11:11) She is explicitly rejecting this basic principle of morality. (11:15) And instead, she says that she learned that she has to treat certain groups differently (11:18) because of historic systems and structures. (11:20) And therefore, she says those demographic groups are entitled to unique treatment and (11:24) mentorship opportunities.
(11:26) Now, later in this address, she goes on to explain what equity means in her view. (11:30) This is where the things really get hilarious to the extent that you can laugh at someone (11:35) this low IQ and also, frankly, evil. (11:38) Watch.
(11:40) Allyship involves the active steps to support and amplify the voice of members of marginalized (11:45) groups in ways that they cannot do alone. (11:48) In the workplace, this can involve many things from being an active mentor or sponsor to those (11:53) from historically marginalized communities to managers of managers setting specific goals (11:58) and hiring and growth for their teams to ensure fairness and equity of opportunity and outcomes (12:03) for underrepresented populations. (12:06) However, back to the point about language being very important, using the title of ally (12:12) can also come across as othering.
(12:14) So I always state both the groups I’m a member of and support, as well as those that I’m(12:19) a member of, more of a mentor and a sponsor of, to ensure that it doesn’t look like that(12:25) I’m othering others. (12:26) So, for example, I would say I’m an ally of women, black people, LGBTQ. (12:32) I want to say I’m a champion advocate of all of these groups, not that I’m outside or exclusionary (12:37) of them.
(12:39) Again, it’s worth emphasizing, these are the people that are behind the AI systems that(12:44) are going to be and really already are ruling the world. (12:48) But I want to repeat what she said, because it’s hard to believe when this is said out (12:51) loud. (12:52) So just to repeat, she says, using the title of ally can come across as othering.
(12:56) So I always state both the groups I’m a member of and support, as well as the ones I’m more (13:00) of a mentor and sponsor of, to ensure that it doesn’t look like I’m othering others.(13:05) Yeah, you don’t want to other the others. (13:08) This is the brain trust at Google behind an AI that has access to all of our data.
(13:12) She’s incapable of speaking without using an endless stream of vapid DEI cliches that(13:16) you’ve heard a million times. (13:17) This supposedly is an original enterprise, artificial intelligence, and it’s being overseen (13:21) by maybe the least original, least intelligent woman that Google possibly could have found. (13:27) On top of everything else, the wacky left-wing stuff, you’re dealing with the most unimpressive (13:32) people that you could imagine that are in charge of this just technology that is incomprehensible.
(13:41) And this is the kind of person who doesn’t want to other others, which seems a bit contradictory. (13:46) If someone is an other, then how do you not other them, given that they are an other? (13:53) And by the way, just so you know, the word other, if you check the dictionary,(13:55) just means a person or thing that is distinct from another person or thing. (14:01) So if somebody is an other, it just means that they’re not you is all.
(14:05) So if you’re recognizing that they’re another, if you’re making them an other, (14:08) you’re just recognizing them as a distinct entity from yourself. (14:12) So not othering them means that you are not recognizing them as a distinct human entity. (14:18) It means that, I suppose, we have to pretend that all people are indistinct blobs, (14:23) all lumped together into this great ambiguous blob that we call humanity.
(14:29) I know this makes any sense, but she has made it very clear that this DEI word salad is the(14:34) guiding philosophy behind Google’s new AI. There’s no firewall between her and the product. (14:40) Watch.
(14:41) What does responsible and representative AI mean? (14:44) I’ve talked about my team, but that’s only one definition. (14:47) So for us, it means taking deliberate steps to ensure that the advanced technologies that (14:52) we develop and deploy lead to a positive impact on individuals and society more broadly. (14:57) It means that our AI is built with and for everyone.
(15:02) We can’t just assume noble goals and good intent to prevent or solve ethical issues. (15:07) Instead, we need to deliberately build teams and build structures that hold us (15:12) accountable to more ethical outcomes, which for us, the ethical outcomes in Google will (15:17) be defined as our AI principles, which I discussed earlier. (15:20) It’s easy to point and laugh at imbeciles like this and the products that Google has created.
(15:25) On some level, it’s genuinely hilarious that an AI product can be so useless that it can’t(15:30) generate images of white people, even white historical figures. (15:33) It’s also amusing in a way that Gemini is so unsubtle and ham-fisted that it (15:38) straight up refuses to answer questions about, for example, (15:41) atrocities committed by communist governments. (15:43) Or someone else asked about the Zoom exploits of CNN commentator Jeffrey Toobin (15:48) wouldn’t want to answer that question.
(15:50) But the truth remains that the people behind Gemini have extraordinary power. (15:53) I mean, this debacle makes it very clear that the AI algorithms underlying products that (15:59) millions of people actually use like Google are completely unreliable and worse. (16:04) In fact, they’re deliberately lying to us.
(16:06) They’re downranking unapproved viewpoints and disfavored racial groups. (16:10) And they’re promoting the laziest possible brand of neo-Marxist ideology at every opportunity. (16:16) And they’re doing it also to influence the next presidential election, by the way.
(16:20) You might remember that after Donald Trump won in 2016, Breitbart posted leaked footage(16:24) of Google executives grieving during an all hands meeting. (16:29) Let’s watch that again.(16:30) I certainly find this election deeply offensive and I know many of you do too.
(16:37) It did feel like a ton of bricks dropped on my chest. (16:40) What we all need right now is a hug. (16:41) Can I move to Canada? (16:45) Is there anything positive you see from this election result? (16:51) Oh, boy, that’s that’s a really tough one right now.
(16:55) Now, in other parts of the video, they go on to say that (16:58) the election is the result of the people and voting and that they accept the results. (17:03) But Google issued a statement saying the video saying nothing was said at that meeting or any (17:09) other meeting to suggest that any political bias ever influences the way we build or (17:13) operate our products. To the contrary, our products are built for everyone.
(17:18) Sure it is. (17:20) I find this election deeply offensive. (17:22) We all need a hug.
(17:23) We’re told it was at this moment that Google decided that downranking (17:27) conservative websites wasn’t enough in order to really influence elections. (17:30) They decided that they needed to develop an AI that will force feed (17:34) DEI and anti white racism on everyone at every opportunity. (17:38) Their only mistake, which is the same mistake they made in that video back in 2016, (17:41) is that they were too obvious about their intentions.
(17:44) And now everybody knows exactly where Google stands. (17:47) We have a pretty good idea what our future AI driven dystopia (17:51) will look like or already does look like.
Strategiile de marketing online și offline au avantajele și dezavantajele lor, iar alegerea între ele depinde în mare măsură de obiectivele și publicul țintă al afacerii dvs.
Marketingul online este procesul de vânzare a produselor sau bunurilor prin canale online precum social media, reclame și e-mail. Avantajele includ costuri reduse, accesibilitate globală, și posibilitatea de a ajunge direct la profesioniștii din industrie și piață. Cu toate acestea, există riscul fraudei cu clicuri și dificultatea de a crea reclame eficiente.
Pe de altă parte, marketingul offline implică vânzarea de produse sau bunuri prin canale offline, cum ar fi reclame tipărite și telemarketing. Avantajele includ posibilitatea de a comanda exact ceea ce aveți nevoie și valoroase pentru promovarea unui program de loialitate. Dezavantajele includ consumul de timp și limitarea în audiența atinsă și accesibilitatea limitată.
Iată o comparație mai detaliată între cele două:
Marketingul online se concentrează în general pe conținut, în timp ce marketingul offline se concentrează în general pe produs.
Marketingul online include părți terțe precum media, conținutul web, căutarea e-mailului, social media. Marketingul offline include mass-media, centrul telefonic, telefonul.
Marketingul online comunică clienților cu e-mailuri, chat, social media. Marketingul offline comunică cu clientul cu numărul lor de mobil și personal.
Publicul țintă este întâlnit într-un singur loc în marketingul online, în timp ce în marketingul offline, publicul țintă este dispersat.
Marketingul online este rentabil, în timp ce marketingul offline are costuri de marketing ridicate.
Marketingul online ajută la atingerea directă a profesioniștilor din industrie și piață. Marketingul offline nu ajunge direct la profesioniștii din cauza unor bariere.
Cumpărătorul potențial nu este vizibil în marketingul online. Este direct vizibil pentru cumpărătorul lor potențial în marketingul offline.
Mai puține persoane de gestionat în marketingul online. Multe persoane de gestionat în marketingul offline.
În marketingul online, puteți utiliza instrumente precum Google webmaster tools, AdWords information center și alte instrumente, pentru a verifica rata de vizualizare, rata de conversie și succesul general al publicității pe internet. În marketingul offline, este o sarcină provocatoare de a măsura succesul publicității tipărite, radio și televiziune, deoarece este incert dacă o audiență va face o achiziție sau nu.
Utilizând tactici de marketing de conținut, conținutul dvs. poate ajunge la o audiență la nivel mondial. Acest lucru s-ar putea să nu fie posibil cu marketingul offline.
În marketingul online, puteți vinde un produs în întreaga lume fără a deschide chiar magazine locale. Nu este nevoie să păstrați stocuri mari. Asigură expunere globală. Promoțiile offline au propriile lor limitări. Nu asigură niciodată expunerea maximă.
Marketingul pe internet nu are constrângeri de timp. Clienții pot vizita site-ul dvs. în orice moment și pot achiziționa produsele sau serviciile dvs. Aici, puteți aștepta vânzări sau clienți doar odată ce magazinul dvs. este deschis.
Marketingul online vă ajută să vă dezvoltați afacerea țintind un grup specific de clienți cu o ofertă specifică. De asemenea, puteți ținti un anumit grup de oameni pentru promoții. Este destul de provocator să implementați aceste tipuri de strategii în scenarii offline.
Este ușor de înțeles cum sunt distruși banii în cazul unei curse bancare tradiționale. Imaginați-vă bărbații cu pălării de sus care țipă la funcționari în “Mary Poppins”. Mulțimea își vrea banii, iar casierii băncilor încearcă să le ofere. Dar, când clienții fug, personalul nu poate satisface toți cei care vin înainte ca instituția să se prăbușească. Datoriile rămase (care, în cazul băncilor, includ depozitele) sunt șterse.
Acest lucru nu se întâmplă în era digitală. Deponenții care au fugit de Silicon Valley Bank (svb) nu au cerut bancnote și monede. Ei doreau ca soldurile lor să fie transferate în altă parte. Nici depozitele nu au fost anulate atunci când banca a dat faliment. În schimb, autoritățile de reglementare au promis că îi vor despăgubi pe clienții svb. Deși falimentul instituției a fost o veste proastă pentru acționari, nu ar fi trebuit să reducă valoarea agregată a depozitelor din sistemul bancar.
Ceea ce este ciudat este că depozitele din băncile americane sunt totuși în scădere. În ultimul an, cele din băncile comerciale s-au scumpit cu jumătate de trilion de dolari, o scădere de aproape 3%. Acest lucru face ca sistemul financiar să fie mai fragil, deoarece băncile trebuie să se micșoreze pentru a-și rambursa depozitele. Unde se duc banii?
Răspunsul începe cu fondurile de piață monetară, vehicule de investiții cu risc scăzut care cumpără datorie guvernamentală și corporativă pe termen scurt. Acestea au înregistrat intrări de 121 de miliarde de dolari săptămâna trecută, deoarece svb a eșuat. Cu toate acestea, banii nu intră de fapt în astfel de vehicule, deoarece acestea nu pot accepta depozite. În schimb, numerarul care părăsește o bancă pentru un fond de piață monetară este creditat în contul bancar al fondului, de unde este folosit pentru a cumpăra hârtii comerciale sau datorii pe termen scurt în care investește fondul. Atunci când fondul utilizează banii în acest mod, aceștia se varsă în contul bancar al instituției care vinde activul. Astfel, intrările în fondurile de piață monetară ar trebui să amestece depozitele în sistemul bancar, mai degrabă decât să le scoată din acesta.
Și asta este ceea ce se întâmpla înainte. Cu toate acestea, există un mod obscur prin care fondurile de piață monetară pot aspira depozitele din sistemul bancar: mecanismul reverse-repo al Rezervei Federale, care a fost introdus în 2013. Acest sistem a reprezentat o modificare aparent inofensivă a instalațiilor sistemului financiar care, un deceniu mai târziu, ar putea avea un impact profund destabilizator asupra băncilor.
Într-o tranzacție repo obișnuită, o bancă se împrumută de la concurenți sau de la banca centrală și depune în schimb garanții. În cazul unei tranzacții reverse repo se întâmplă exact invers. O bancă din umbră, cum ar fi un fond de piață monetară, dă instrucțiuni băncii sale custode să depună rezerve la Fed în schimbul unor titluri de valoare. Sistemul era menit să ajute Fed să iasă din situația de rate foarte scăzute prin stabilirea unui nivel minim al costurilor de împrumut pe piața interbancară. La urma urmei, de ce ar împrumuta vreodată o bancă sau o bancă fantomă colegilor săi la o rată mai mică decât cea disponibilă de la Fed?
Dar utilizarea facilității a crescut în ultimii ani, datorită relaxării cantitative (qe) pe scară largă în timpul crizei din anii ’19 și a modificărilor de reglementare care au lăsat băncile pline de numerar. qe creează depozite: atunci când Fed cumpără o obligațiune de la un fond de investiții, o bancă trebuie să intermedieze tranzacția. Contul bancar al fondului se umflă; la fel și contul de rezervă al băncii la Fed. De la începutul qe în 2020 și până la sfârșitul său, doi ani mai târziu, depozitele din băncile comerciale au crescut cu 4,5 mld. dolari, aproximativ la fel ca și creșterea propriului bilanț al Fed.
Pentru o vreme, băncile au putut face față intrărilor, deoarece Fed a decis, la începutul lui covid, să relaxeze o reglementare cunoscută sub numele de “rata suplimentară de îndatorare” (slr). Astfel, creșterea bilanțurilor băncilor comerciale nu a mai fost obligată să atragă mai mult capital, permițându-le să folosească în condiții de siguranță intrările de depozite pentru a crește deținerile de obligațiuni de trezorerie și numerar. Băncile au profitat în mod corespunzător de această oportunitate, cumpărând obligațiuni de trezorerie și de agenție în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Apoi, în martie 2021, Fed a lăsat să expire scutirea de la slr. Ca urmare, băncile s-au trezit înotând în numerar nedorit. Acestea s-au restrâns prin reducerea împrumuturilor de la fondurile de pe piața monetară, care au ales în schimb să își parcheze numerarul la Fed. Până în 2022, fondurile aveau 1,7 mld. dolari depozitați peste noapte în mecanismul de reverse-repo al Fed, față de câteva miliarde de dolari cu un an înainte.
După căderea svb, băncile mici și mijlocii din America se tem de ieșirile de depozite. Problema este că înăsprirea monetară le-a făcut și mai probabile. Gara Afonso și colegii de la Federal Reserve Bank of New York constată că utilizarea fondurilor de pe piața monetară crește odată cu ratele, deoarece randamentele se ajustează mai rapid decât cele din depozitele bancare. Într-adevăr, Fed a majorat rata la tranzacțiile overnight-reverse-repo de la 0,05% în februarie 2022 la 4,8%, ceea ce o face mult mai atrăgătoare decât rata curentă a depozitelor bancare de 0,4%. Suma fondurilor de pe piața monetară parcate la Fed prin intermediul mecanismului reverse-repo – și, prin urmare, în afara sistemului bancar – a sărit cu jumătate de trilion de dolari în aceeași perioadă.
O licență pentru a tipări bani
Pentru cei care nu dețin o licență bancară, este mai bine să lase banii în facilitatea repo decât să îi lase într-o bancă. Nu numai că randamentul este considerabil mai mare, dar pur și simplu nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la falimentul Fed. Fondurile de piață monetară ar putea deveni, de fapt, “bănci înguste”: instituții care susțin depozitele consumatorilor cu rezervele băncii centrale, mai degrabă decât cu active cu randament mai mare, dar mai riscante. O bancă îngustă nu poate acorda împrumuturi firmelor sau să încheie credite ipotecare. De asemenea, nu poate da faliment.
Fed a fost mult timp sceptică față de astfel de instituții, temându-se că acestea ar submina băncile. În 2019, oficialii au refuzat o licență pentru tnb usa, un startup care urmărește să creeze o bancă îngustă. O preocupare similară a fost exprimată cu privire la deschiderea bilanțului Fed pentru fondurile de pe piața monetară. Când a fost înființată facilitatea de reverse-repo, Bill Dudley, pe atunci președinte al Fed din New York, s-a temut că aceasta ar putea duce la “dezintermedierea sistemului financiar”. În timpul unei crize financiare, aceasta ar putea exacerba instabilitatea, fondurile ieșind din activele mai riscante și ajungând în bilanțul Fed.
Deocamdată nu există niciun semn de grabă. Deocamdată, sistemul bancar se confruntă cu o sângerare lentă. Dar depozitele sunt din ce în ce mai rare, pe măsură ce sistemul este presat – iar băncile mici și mijlocii din America ar putea plăti prețul. (sursa)
Movie tokenization is a concept in the world of blockchain and cryptocurrency that involves the creation of digital tokens that represent ownership or investment in a particular film or movie project. These tokens can be bought, sold, and traded on various exchanges, and can provide investors with a way to participate in the movie industry without necessarily being involved in the production or distribution of the film.
The idea behind movie tokenization is that it allows investors to purchase a portion of a movie’s revenue stream, which can be a potentially lucrative investment opportunity. In some cases, the tokens may also come with other perks, such as access to special screenings, merchandise, or other benefits.
Romania has been a popular filming location for many international movies, thanks to its diverse landscape, rich history, and unique architecture. Here are some of the top-rated movies filmed in Romania:
The Whistleblower (2010): This drama-thriller was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Slatina.
The Zero Theorem (2013): This sci-fi movie was filmed in Romania, with scenes shot in Bucharest and other locations around the country.
Werewolf: The Beast Among Us (2012): This horror movie was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Brașov and Sighișoara.
Dracula Untold (2014): This movie tells the origin story of the famous vampire, with much of the filming taking place in Romania, including scenes shot at the Corvin Castle and the Borgo Pass.
Cold Mountain (2003): This Academy Award-winning movie was partially filmed in Romania, including scenes in the Carpathian Mountains and the medieval city of Sighișoara.
The Nun (2018): This horror movie was entirely filmed in Romania, with scenes shot at several locations, including the Corvin Castle, the Palace of the Parliament, and the Transfagarasan Highway.
Borat: Cultural Learnings of America for Make Benefit Glorious Nation of Kazakhstan (2006): Although the movie is set in Kazakhstan, most of the filming actually took place in Romania, including scenes shot in the towns of Glod and Sighișoara.
A Very Long Engagement (2004): This World War I drama was partially filmed in Romania, with scenes shot in the city of Brasov and the surrounding mountains.
The Last Tycoon (2012): This movie was partially filmed in Romania, with scenes shot in Bucharest and at the Palace of the Parliament.
Youth Without Youth (2007): This drama was filmed in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Sinaia.
The Death of Stalin (2017): This satirical comedy-drama was filmed in Romania, with scenes shot at the Palace of the Parliament in Bucharest.
The Cave (2019): This adventure-thriller was partially filmed in Romania, with scenes shot in the Apuseni Mountains and the Scarisoara Ice Cave.
Beyond the Hills (2012): This drama was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Vaslui.
The Brothers Bloom (2008): This comedy-drama was partially filmed in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Sinaia.
California Dreamin’ (2007): This drama was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Brasov, Sinaia, and Targoviste.
Este important de remarcat ca utilizarea combustibililor fosili poate avea consecințe negative asupra mediului și a schimbărilor climatice, iar încurajarea lor nu este o soluție durabilă pentru problemele de energie și transport. Cu toate acestea,
Sunt disponibile în cantități mari: Combustibilii fosili, cum ar fi petrolul și gazele naturale, sunt disponibili în cantități mari și sunt relativ ușor de accesat.
Sunt eficienți din punct de vedere energetic: Combustibilii fosili sunt surse de energie foarte eficiente, deoarece produc o cantitate mare de energie per unitate de masă.
Sunt ieftini: Combustibilii fosili sunt, în general, mai ieftini decât alte surse de energie, cum ar fi energia solară sau eoliană.
Sunt universali: Combustibilii fosili pot fi utilizați pentru a produce energie pentru aproape orice scop, inclusiv încălzire, transport și producție de electricitate.
Sunt esențiali pentru industria și producția de bunuri: Combustibilii fosili sunt esențiali pentru industria și producția de bunuri, deoarece sunt utilizați pentru a alimenta mașinile și echipamentele necesare pentru producție.
Sunt o sursă importantă de venit pentru mulți oameni: Industria combustibililor fosili este o sursă importantă de venit pentru mulți oameni, inclusiv pentru muncitorii din industria petrolului și a gazelor naturale.
Sunt o sursă importantă de taxe și venituri pentru guverne: Guvernele pot obține importante sume de bani din taxarea industriei combustibililor fosili, care pot fi utilizate pentru a finanța diverse programe și servicii publice.
Pot ajuta la dezvoltarea țărilor: Utilizarea combustibililor fosili poate ajuta la dezvoltarea țărilor, deoarece poate contribui la creșterea economiei și la crearea de noi locuri de muncă.
Pot ajuta la furnizarea de energie în zonele îndepărtate sau în zonele fără acces la surse de energie alternativă: În unele zone îndepărtate sau fără acces la surse de energie alternativă, utilizarea combustibililor fosili poate fi o modalitate eficientă de a furniza energie necesară pentru a susține viața și activitățile umane.
Pot contribui la creșterea standardului de viață: Utilizarea combustibililor fosili poate contribui la creșterea standardului de viață prin furnizarea de energie necesară pentru a susține diferite activități și servicii, cum ar fi încălzirea locuințelor, transportul și utilizarea aparatelor electrocasnice.
Pot contribui la creșterea economiei globale: Utilizarea combustibililor fosili poate contribui la creșterea economiei globale prin furnizarea de energie necesară pentru a susține diverse industrii și activități economice.
Este important de remarcat că aceste argumente trebuie evaluate în contextul impactului pe termen lung asupra mediului și schimbărilor climatice, precum și al necesității de a dezvolta surse de energie durabile și alternative. Utilizarea combustibililor fosili poate aduce beneficii pe termen scurt.
