Posted on Leave a comment

Inteligența artificială (IA) transformă rapid piața muncii, ducând la dispariția anumitor locuri de muncă și la crearea altora noi

Conform unui studiu realizat de Bloomberg Intelligence, în următorii trei până la cinci ani, aproximativ 200.000 de locuri de muncă din sectorul bancar internațional ar putea fi eliminate din cauza creșterii utilizării IA. Acest lucru se datorează în principal automatizării sarcinilor de rutină și repetitive, în special în departamentele de back-office, care includ personalul administrativ și de sprijin fără contact direct cu clienții.

Un alt studiu indică faptul că, în perioada 2023-2033, IA va duce la eliminarea a aproximativ 400.000 de locuri de muncă la nivel global. Sectoarele cele mai afectate vor fi cel administrativ, hotelier și al comerțului, unde automatizarea sarcinilor va reduce nevoia de personal uman.

De asemenea, Forumul Economic Mondial estimează că, până în 2027, aproximativ 14 milioane de locuri de muncă vor dispărea la nivel global din cauza adoptării IA și a schimbărilor economice și sociale asociate. Cele mai multe locuri de muncă pierdute vor fi în domenii administrative, precum serviciile de contabilitate, în timp ce sectoare precum educația și agricultura ar putea vedea o creștere a locurilor de muncă

În plus, un raport al unei firme americane din domeniul resurselor umane a arătat că, până în februarie 2024, peste 4.500 de locuri de muncă au fost deja eliminate din cauza implementării IA. Companiile înlocuiesc angajații ale căror sarcini pot fi automatizate și creează noi posturi pentru specialiști în IA.

Aceste date subliniază impactul semnificativ al IA asupra pieței muncii, în special în ceea ce privește locurile de muncă ce implică sarcini repetitive și de rutină. Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, este esențial ca forța de muncă să se adapteze prin dezvoltarea de noi competențe și abilități, pentru a rămâne relevantă în economia în schimbare.

Posted on Leave a comment

ÎNTARIREA LEADERSHIPULUI AMERICAN ÎN TEHNOLOGIA FINANCIARĂ DIGITALĂ ORDIN EXECUTIV 23 ianuarie 2025, Președinte Donald J. Trump

Prin autoritatea conferită în calitate de președinte de Constituție și de legile Statelor Unite ale Americii și pentru a promova conducerea Statelor Unite în domeniul activelor digitale și al tehnologiei financiare, protejând în același timp libertatea economică, se dispune prin prezenta după cum urmează:

Secțiunea 1. Scop și politici.

(a) Industria activelor digitale joacă un rol crucial în inovare și dezvoltarea economică în Statele Unite, precum și în conducerea internațională a națiunii noastre. Prin urmare, politica administrației mele este de a sprijini creșterea și utilizarea responsabilă a activelor digitale, a tehnologiei blockchain și a tehnologiilor conexe în toate sectoarele economiei, inclusiv prin:
(i) protejarea și promovarea capacității cetățenilor individuali și a entităților din sectorul privat deopotrivă de a accesa și de a utiliza în scopuri legale rețele publice de tip blockchain deschise fără persecuție, inclusiv capacitatea de a dezvolta și implementa software, de a participa la minerit și de a valida, de a tranzacționa cu alte persoane fără cenzură ilegală și să păstreze auto-custodia activelor digitale;
(ii) promovarea și protejarea suveranității dolarului american, inclusiv prin acțiuni de promovare a dezvoltării și creșterii de monede stabile legale și legitime susținute de dolari la nivel mondial;
(iii) protejarea și promovarea accesului echitabil și deschis la serviciile bancare, atât pentru toți cetățenii care respectă legea, cât și pentru entitățile din sectorul privat;
(iv) oferirea de claritate și certitudine de reglementare bazată pe reglementări neutre din punct de vedere tehnologic, cadre care țin cont de tehnologiile emergente, luarea deciziilor transparente și limite de reglementare jurisdicționale bine definite, toate acestea fiind esențiale pentru sprijinirea unei economii digitale vibrante și incluzive și a inovației în active digitale, blockchain-uri fără permisiune și tehnologii de registru distribuit; şi
(v) luarea de măsuri pentru a proteja americanii de riscurile monedelor digitale ale Băncii Centrale (CBDC), care amenință stabilitatea sistemului financiar, confidențialitatea individuală și suveranitatea Statelor Unite, inclusiv prin interzicerea înființării, emiterii, circulației, și utilizarea unui CBDC în jurisdicția Statelor Unite.

Sec. 2. Definiții. (a) În sensul prezentului ordin, termenul „activ digital” se referă la orice reprezentare digitală a valorii care este înregistrată pe un registru distribuit, inclusiv criptomonede, jetoane digitale și monede stabile.
(b) Termenul „blockchain” înseamnă orice tehnologie în care datele sunt:
(i) partajate într-o rețea pentru a crea un registru public de tranzacții sau informații verificate între participanții la rețea;
(ii) conectate folosind criptografia pentru a menține integritatea registrului public și pentru a executa alte funcții;
(iii) distribuit între participanții la rețea într-un mod automat pentru a actualiza simultan participanții rețelei cu privire la starea registrului public și a oricăror alte funcții; şi
(iv) compus din cod sursă care este disponibil publicului.
(c) „Moneda digitală a Băncii Centrale” înseamnă o formă de monedă digitală sau valoare monetară, exprimată în unitatea națională de cont, care este o răspundere directă a băncii centrale.

Sec. 3. Revocarea Ordinului Executiv 14067 și Cadrul Departamentului Trezoreriei din 7 iulie 2022. (a) Ordinul Executiv 14067 din 9 martie 2022 (Asigurarea dezvoltării responsabile a activelor digitale) este revocat prin prezenta.
(b) Secretarului Trezoreriei i se cere să revoce imediat „Cadrul pentru implicarea internațională privind activele digitale” al Departamentului Trezoreriei, emis la 7 iulie 2022.
(c) Toate politicile, directivele și îndrumările emise în conformitate cu Ordinul executiv 14067 și Cadrul Departamentului Trezoreriei pentru implicarea internațională privind activele digitale sunt anulate sau vor fi anulate de către Secretarul Trezoreriei, după caz, în măsura în care acestea sunt incompatibile cu prevederile prezentului ordin.
(d) Secretarul Trezoreriei va lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura conformitatea cu politicile stabilite în prezentul ordin.

Sec. 4. Înființarea Grupului de lucru al președintelui privind piețele de active digitale. (a) În cadrul Consiliului Economic Național se înființează Grupul de lucru al președintelui privind piețele de active digitale (grupul de lucru). Grupul de lucru va fi prezidat de consilierul special pentru IA și criptografie (președinte). În plus față de președinte, grupul de lucru va include următorii oficiali sau reprezentanții acestora:
(i) secretarul Trezoreriei;
(ii) procurorul general;
(iii) Secretarul de Comerț;
(iv) Secretarul pentru Securitate Internă;
(v) directorul Biroului de management și buget;
(vi) Asistentul Președintelui pentru afaceri de securitate națională;
(vii) Asistentul Președintelui pentru Politică Economică Națională (APEP);
(viii) Asistentul Președintelui pentru Știință și Tehnologie;
(ix) consilierul pentru securitate internă;

(x) Președintele Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse; şi
(xi) Președintele Commodity Futures Trading Comision.
(xii) După caz ​​și în conformitate cu legislația aplicabilă, președintele poate invita șefii altor departamente executive și agenții (agenții) sau alți înalți funcționari din cadrul Biroului executiv al președintelui să participe la reuniunile grupului de lucru, pe baza relevanța expertizei și responsabilităților lor.
(b) În termen de 30 de zile de la data prezentului ordin, Departamentul Trezoreriei, Departamentul de Justiție, Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse și alte agenții relevante, ai căror șefi sunt incluși în Grupul de lucru, vor identifica toate reglementările , documente de orientare, comenzi sau alte articole care afectează sectorul activelor digitale. În termen de 60 de zile de la data prezentului ordin, fiecare agenție va transmite președintelui recomandări cu privire la dacă fiecare regulament, document de orientare, ordin sau alt articol identificat trebuie să fie anulat sau modificat sau, pentru alte elemente decât reglementările, adoptate în un regulament.
(c) În termen de 180 de zile de la data prezentului ordin, Grupul de lucru va înainta un raport Președintelui, prin APEP, care va recomanda propuneri de reglementare și legislative care avansează politicile stabilite în prezentul ordin. În special, raportul se va concentra pe următoarele:
(i) Grupul de lucru va propune un cadru de reglementare federal care reglementează emiterea și funcționarea activelor digitale, inclusiv a monedelor stabile, în Statele Unite. Raportul grupului de lucru va lua în considerare prevederile privind structura pieței, supravegherea, protecția consumatorilor și gestionarea riscurilor.
(ii) Grupul de lucru va evalua potențiala creare și întreținere a unui stoc național de active digitale și va propune criterii pentru stabilirea unui astfel de stoc, potențial derivat din criptomonede confiscate în mod legal de Guvernul Federal prin eforturile sale de aplicare a legii.
(d) Președintele desemnează un director executiv al grupului de lucru, care va fi responsabil de coordonarea funcțiilor sale zilnice. Cu privire la problemele care afectează securitatea națională, Grupul de lucru se consultă cu Consiliul Național de Securitate.
(e) După caz ​​și în conformitate cu legislația, grupul de lucru organizează audieri publice și primește expertiză individuală de la liderii din activele digitale și piețele digitale.

Sec. 5. Interzicerea monedelor digitale ale Băncii Centrale.
(a) Cu excepția măsurilor cerute de lege, agențiilor le este interzis prin prezenta să întreprindă orice acțiune pentru a stabili, emite sau promova CBDC în jurisdicția Statelor Unite sau în străinătate.
(b) Cu excepția măsurilor cerute de lege, orice plan sau inițiativă în curs de desfășurare la orice agenție legată de crearea unei CBDC în jurisdicția Statelor Unite va înceta imediat și nu pot fi luate măsuri suplimentare pentru a dezvolta sau implementa astfel de planuri sau inițiative.

Sec. 6. Separabilitate. (a) Dacă vreo prevedere a prezentului ordin sau aplicarea oricărei prevederi oricărei persoane sau circumstanțe este considerată invalidă, restul prezentului ordin și aplicarea prevederilor sale oricăror alte persoane sau circumstanțe nu vor fi afectate prin aceasta. .

Sec. 7. Dispoziții generale. (a) Nimic din această ordin nu va fi interpretat ca să afecteze sau să afecteze în alt mod:
(i) autoritatea acordată prin lege unui departament executiv, agenție sau șefului acesteia; sau
(ii) funcțiile directorului Oficiului de gestiune și buget referitoare la propunerile bugetare, administrative sau legislative.
(b) Prezentul ordin va fi implementat în conformitate cu legislația aplicabilă și în funcție de disponibilitatea creditelor.
(c) Acest ordin nu este destinat să creeze și nu creează niciun drept sau beneficiu, de fond sau procedural, aplicabil prin lege sau în echitate de către vreo parte împotriva Statelor Unite, a departamentelor, agențiilor sau entităților sale, a ofițerilor, angajaților săi. , sau agenți, sau orice altă persoană.
CASA ALBA,
23 ianuarie 2025.

Posted on

De ce anumite industrii adoptă AI mai rapid decât altele? Care sunt cauzele si combinațiile de factori?

Anumite industrii adoptă AI mai rapid decât altele din cauza unei combinații de factori, inclusiv potențialul semnificativ de creare de valoare, natura industriei, disponibilitatea datelor și nivelul infrastructurii tehnologice deja existente. Iată câteva motive cheie pentru care anumite industrii adoptă AI mai repede:

1. Potențial mare de creare a valorii

Industriile cu potențial semnificativ de economisire a costurilor, îmbunătățire a eficienței sau creștere a veniturilor sunt mai predispuse să investească în tehnologii AI. De exemplu:

  • Sănătate: AI poate îmbunătăți diagnosticarea, personaliza planurile de tratament și eficientiza procesele administrative, conducând la rezultate mai bune pentru pacienți și costuri reduse​.
  • Finanțe: Algoritmii AI pot îmbunătăți detectarea fraudei, automatiza tranzacționarea și oferi sfaturi financiare personalizate, având un impact semnificativ asupra profitabilității și satisfacției clienților​.

2. Disponibilitatea și calitatea datelor

Sistemele AI necesită volume mari de date de calitate pentru a învăța și a face predicții precise. Industriile care generează în mod natural cantități mari de date sunt mai bine poziționate pentru a valorifica AI:

  • Retail: Cu date provenite din tranzacții, interacțiuni cu clienții și gestionarea stocurilor, companiile de retail pot utiliza AI pentru marketing personalizat, prognozarea cererii și optimizarea inventarului​.
  • Telecomunicații: Industria colectează date extinse din utilizarea rețelelor, interacțiunile cu serviciul pentru clienți și performanța dispozitivelor, care pot fi analizate pentru a îmbunătăți fiabilitatea rețelei și experiența clienților​.

3. Infrastructura tehnologică existentă

Industriile cu infrastructură tehnologică avansată și o cultură a inovării sunt mai predispuse să adopte AI:

  • Industria tehnologică: Companii precum Google, Microsoft și Amazon nu sunt doar primii adoptatori ai AI, ci și pionieri în dezvoltarea acesteia. Ele au infrastructura și expertiza necesară pentru a implementa și scala rapid soluțiile AI​.
  • Automotive: Industria a investit masiv în automatizare și robotică pentru procesele de fabricație. Tranziția către AI pentru dezvoltarea vehiculelor autonome și îmbunătățirea logisticii lanțului de aprovizionare este o progresie naturală​.

4. Mediul de reglementare

Un mediu de reglementare favorabil poate accelera adoptarea AI, în timp ce reglementările stricte o pot încetini:

  • Sănătate: Deși există reglementări stricte privind datele pacienților, organismele de reglementare sunt din ce în ce mai susținute față de inovațiile AI care pot îmbunătăți îngrijirea pacienților și reduce costurile, facilitând adoptarea rapidă.
  • Finanțe: Cadrele de reglementare evoluează pentru a acomoda inovațiile bazate pe AI, cum ar fi robo-consilierii și sistemele automate de detectare a fraudei, făcând mai ușoară adoptarea acestor tehnologii de către instituțiile financiare​.

5. Presiunea competitivă

Industriile cu concurență intensă sunt adesea primii adoptatori ai AI pentru a obține un avantaj competitiv:

  • E-commerce: Companii precum Amazon și Alibaba utilizează AI pe scară largă pentru recomandări personalizate, prețuri dinamice și optimizarea lanțului de aprovizionare pentru a rămâne în fruntea concurenței​.
  • Producție: Cu concurență globală, producătorii adoptă AI pentru întreținere predictivă, controlul calității și optimizarea proceselor pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce costurile​.

6. Dinamica forței de muncă

Industriile care se confruntă cu penurii de forță de muncă sau cu costuri mari ale forței de muncă pot recurge la AI pentru a umple golurile sau pentru a reduce cheltuielile:

  • Agricultură: Tehnologiile de automatizare și agricultura de precizie bazate pe AI ajută la abordarea penuriei de forță de muncă și la creșterea randamentelor culturilor​.
  • Logistică și lanț de aprovizionare: Industria utilizează AI pentru a optimiza rutele, a gestiona inventarele și a automatiza operațiunile din depozite, abordând penuriile de forță de muncă și îmbunătățind eficiența​.

Concluzie

Rata de adoptare a AI în diferite industrii este influențată de potențialul de creare a valorii, disponibilitatea datelor, infrastructura tehnologică existentă, mediul de reglementare, presiunea competitivă și dinamica forței de muncă. Identificarea timpurie a oportunităților în aceste contexte poate oferi avantaje semnificative, făcând crucială pentru industrii înțelegerea și valorificarea potențialului transformator al AI.

Posted on

Brain AI using Big-data, Analytics, Prediction, Artificial Intelligence & Machine Learning for Actionable Results

Data analytics is a method for analyzing data to produce knowledge and understanding. It’s becoming increasingly important in today’s world where information is constantly changing. Data analytics is used in many sectors and is quickly becoming a universal skill. Analyzing data helps us make sense of it, formulate plans based on that information and ultimately help us live better lives.

Data analytics is a process involving the analysis, synthesis, organization, classification, interpretation and interpretation of data to produce predetermined results. In the past decade, data analytics has become more popular thanks to the advancement in technology and data storage. The use of data analytics is becoming more important in almost every field. This includes business, education, government and health sectors. For example, businesses analyze the performance of their systems based on the data they collect. Education uses data analytics to measure the academic performance of their students. Government uses it to plan resources based on their needs and health organizations use it to plan treatments for patients with diseases.

There are many different types of data analytics- including statistical analysis, machine learning and natural language processing among others. Each has its own uses- statistical analysis is used to create databases while machine learning aims to train computers using artificial intelligence. Language processing is used to analyze text or speech for meaning and natural language processing looks for natural language patterns in structured data. Basically, there’s no shortage of innovative ways to use data analytics in the future.

Data analytics has become so popular that most people have heard of it before actually knowing what it is. Data analysts are now a sought-after profession due to the high demand for their skills. The number of jobs for data analysts increased by 26 percent from 2010-2016 in the US according to the Bureau of Labor Statistics (BLS). Other countries have similar job growth rates for their equivalent jobs. This includes Canada with 17 percent job growth from 2010-2016 and China with 18 percent growth over the same period. In the future, job growth rates for data analysts will likely increase as more organizations attempt to understand how people are using new technologies effectively.

Data analytics is quickly becoming a skill that everyone needs in order to function in today’s world. It’s becoming increasingly important in sectors such as business, education, government and health as more people seek ways to make sense of ever-expanding data sets. There are many ways to perform data analytics; Everyone needs at least some understanding of how to analyze data using various methods in order to succeed in the field.

Posted on

Design the new logo of the European Open Science Cloud (EOSC) and win €5 000 !

EOSC Logo Competition

This is your opportunity to shape the visual identity of EOSC – the web of research data. Take part in the EOSC logo competition and create a new style for the European Open Science Cloud that supports cutting-edge research by providing data, tools and services.

Until 25 February 2022, the EOSC Association is accepting proposals for a logo that can be used across mediums, including, but not limited to, websites, social media and print materials. Eligible submissions will be first judged by a jury of renowned designers and EOSC experts. In a second step, shortlisted submissions will then be put to a vote by the broader EOSC community. The winner will be awarded a prize of €5 000 and will get the chance to present their work at the next EOSC Symposium, which brings together experts from across Europe.

Who can apply?
You can take part in the competition if you are a student or recent graduate (graduated in 2021) who

  • was born no earlier than 1991
  • is/ was enrolled for a bachelor or master’s degree in graphic design or a related topic
  • is completing/completed a degree in Albania, Armenia, Austria, Belgium, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Republic of Cyprus, Czechia, Denmark, Estonia, Faroe Islands, Finland, France, Georgia, Germany, Greece, Hungary, Iceland, Ireland, Israel, Italy, Kosovo, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Morocco, Norway, The Netherlands, Poland, Portugal, Romania, Serbia, Slovakia, Slovenia, Spain, Sweden, Switzerland, Tunisia, Turkey, Ukraine and the United Kingdom.
The logo should:

  • use max. 2 colours, if needed  in addition to white and/or black.
  • be flexible enough to use in multiple sizes and formats across different digital and print mediums.
  • be easy to resize and adapt. So, we prefer a horizontal logo layout with dimensions that are adapted for website banners and headers. If you wish to submit a vertical logo, you should also submit a horizontal adaptation of the logo.
  • be adapted for use in  grayscale and on light and dark backgrounds. You can submit the logo in different colours for light and dark backgrounds if you feel this is appropriate.

The main colours of the logo should pass the WCAG’s AA-level contrast test for graphical objects and user interface components. One of the main colours as a background colour and black as the main colour should also pass the AAA-level test for small and large text. Logo compliance can be checked using any of the following sites:

The logo or parts of it will also be used by projects and organisations around EOSC to create visual cohesion across initiatives. That is why we would also like you to submit a proposal for a “co-branded” logo template that allows the name of another project to be integrated within the new logo or combined with elements of the logo.

Posted on

Microindustrializare si Comerț – 2 apeluri de finanțare pentru firme in Aprilie-Mai 2020

Firmele care vor aduce aport propriu de minimum 25% și care vor angaja români din diaspora  întorși în țară vor avea punctaj suplimentar la fondurile nerambursabile de câte 450.000 de lei (94.000 euro), resepectiv 250.000 de lei (52.000 euro) din programele Microindustrializare și Comerț 2020, conform grilelor de punctaj propuse, miercuri, de Ministerul Economiei.

Grilă punctaj Microindustrializare 2020 – propunerea oficială

Bugetul alocat schemei de minimis Microindustrializare pentru anul bugetar 2020 este de 65.000.000 lei.

Din acești bani se vor acorda firmelor câștigătoare ajutoare financiare nerambursabile de maximum 450.000 de lei, fiecare, în baza unor planuri de afaceri.

Finanțarea de la stat va avea o intensitate de maximum 90%. Aceasta înseamnă că firma beneficiară va trebui să suporte minimum 10% din valoarea investiției eligibile, plus TVA. De asemenea, firma va trebui să plătească investiția întreagă și să aștepte apoi să-și primească de la stat ajutorul de minimis de maximum 450.000 de lei.

Cei care nu au bani pot apela la componenta de credit de la bănci partenere în program.

Firmele vor fi obligate să angajaeze minimum 2 persoane cu normă întreagă, pentru a obține banii de la stat. În plus, prin grila de punctaj propusă acum, vor fi punctați suplimentar antreprenorii care vor angaja români întorși acasă din diaspora.

Important va fi și numărul de angajați deja încadrați în firmă, la intrarea în program.

De asemenea, punctaj suplimentar se va da și pentru firmele care vor veni cu aport propriu de minimum 25% la investiție, conform propunerii.

Admiterea în Program se va face în ordinea punctajului obținut la evaluarea planurilor de afaceri on-line. La punctaje egale va prevala:
– valoarea procentului aferent aportului propriu;
– valoarea profitului din exploatare la 31.12.2019;
– punctajul aferent ponderii investițiilor în echipamentele prevăzute la pct 2.1, 2.2 și 2.3. din H.G. nr. 2139/2004 și software-uri necesare desfășurării activității sau obiecte de inventar asimilate grupelor menționate;
– punctajul criteriilor aferente cursurilor de competențe digitale;
– punctajul aferent criteriului de finanțare anterioară;
– numărul de locuri de muncă ce urmează a fi create conform planului de afaceri;
– numărul de locuri de muncă ce urmează a fi create din rândul persoanelor care fac dovada întoarcerii din diaspora;
– data și ora înscrierii în program.

Posted on

Apelul POC 1.1.1 Clustere de inovare, infiintare, management

Finantare maxima 7.5 mil. euro
Durata maxima de implementare 3 ani

Ghidul solicitantului:

http://www.poc.research.gov.ro/uploads/competitii/actiunea-1-1-1/2019/clustere-de-inovare-apel2/ghidul-solicitantului-clustere-inovare-apel-2_2019.pdf

Posted on

Software engineers are needed – PLC programming !

Software engineers are needed:
– PLC programming experience Siemens S7
– Experience commissioning PLC Siemens
– available working trips 2-3 months

It is about putting into operation a mill in Libya.
Software applications are made in Germany
The electric wiring team is from Romania
They must ensure the commissioning of the Siemens PLC automation system

Working period January – March 2019
Transportation, accommodation and meals provided

You can send CVs or recommendations to cv AT lew DOT ro


Este nevoie de ingineri software :
– experienta programare PLC Siemens S7
– experienta puneri in functiune PLC Siemens
– disponibil deplasari de lucru 2-3 luni

Este vorba de punerea in functiune a unui laminor in Libia.
Aplicatiile software sunt facute in Germania
Echipa care realizeaza cablajul electric este din Romania
Ei trebuie sa asigure punerea in functiune a sistemului de automatizare PLC Siemens

Perioada de lucru ianuarie – martie 2019
Transport, cazare si masa asigurate

Puteti trimite CV sau recomandari la cv AT lew DOT ro