🇸🇦 Great Mosque of Mecca, Saudi Arabia ($100B)
🇸🇦 Abraj Al-Bait, Saudi Arabia ($15B)
🇸🇬 Resorts World Sentosa, Singapore ($6.6B)
🇸🇬 Marina By Sands, Singapore ($5.8B)
🇺🇸 Apple Park, California, USA ($5B)
🇺🇸 The Cosmopolitan, Las Vegas, USA ($3.9B)
🇺🇸 One World Trade Center, USA ($3.8B)
🇷🇴 Palace of the Parliament, Romania ($3.2B)
🇦🇪 Emirates Palace, United Arab Emirates ($3B)
🇺🇸 Wynn Las Vegas, USA ($2.7B)
🇲🇴 City of Dreams, Macau ($2.4B)
🇨🇳 Shanghai Tower, China ($2.4B
În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului.
Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.
Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.
„Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor europene, Dan Vîlceanu.
Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.
Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.
Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.
Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).
Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.
Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.
În decursul anului 2021 urmează să fie lansate 14 noi oportunități de finanțare în domenii variate precum educație, cultură, dezvoltare locală, energie, sănătate și dezvoltarea afacerilor, conform calendarului publicat astăzi, 19 mai 2021, de către Punctul de contact în România privind Granturile SEE și Norvegiene.
Sănătate
| Apel | Buget (euro) | Lansare estimată |
| Crearea de centre comunitare | 3.500.000 | Trimestrul 3 din 2021 |
Dezvoltarea afacerilor
| Apel | Buget (euro) | Lansare estimată |
| Dezvoltarea modelelor de creștere a afacerilor | 1.000.000 | Trimestrul 2 din 2021 |
| Dezvoltarea abilităților în afaceri | 1.000.000 | Trimestrul 2 din 2021 |
Dezvoltare locală
| Apel | Buget (euro) | Lansare estimată |
| Intervenții prioritare în comunități marginalizate | 1.647.059 | Trimestrul 3 din 2021 |
Energie
| Apel | Buget (euro) | Lansare estimată |
| Cursuri privine energia regenerabilă, eficiența energetică și securitatea energetică | 3.000.000 | Trimestrul 3 din 2021 |
| Creșterea capacității de producție a energiei regenerabile | 1.900.100 | Trimestrul 3 din 2021 |
| Cercetare și dezvoltare privind energia regenerabilă, eficiența energetică și securitatea energetică | 4.100.000 | Trimestrul 3 din 2021 |
Cultură
| Apel | Buget (euro) | Lansare estimată |
| Sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă | 2.000.000 | Trimestrul 3 din 2021 |
| Consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței | 2.600.000 | Trimestrul 3 din 2021 |
Educație
| Apel | Buget (euro) | Lansare estimată |
| Mobilitate în învățământ superior | 1.500.000 | Trimestrul 3 din 2021 |
| Cooperare în învățământ superior | 1.500.000 | Trimestrul 3 din 2021 |
| Educație Școlară | 140.000 | Trimestrul 4 din 2021 |
| Învățământ profesional și tehnic | 407.648 | Trimestrul 4 din 2021 |
| Roma | 895.648 | Trimestrul 4 din 2021 |
Bugetul total alocat acestor apeluri ajunge la 25.190.455 euro.
A fost lansat la nivel regional, al doilea apel de cereri de proiecte pentru incubatoare de afaceri în Regiunea Centru, având un buget disponibil de 7 milioane euro, finanțare nerambursabilă. Peste 40 de persoane, reprezentanți ai autorităților publice locale, dar și ai IMM, interesați în dezvoltarea de afaceri în viitoarele structuri destinate incubării de firme noi, au participat la evenimentul online organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru. Fondurile sunt alocate prin Prioritatea de Investiții 2.1B – Incubatoare de afaceri, din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii.
În cadrul sesiunii de informare au fost prezentate condițiile de finanțare aplicabile în cadrul apelului, aspecte generale privind utilizarea aplicației MySMIS și regulile de identitate vizuală valabile pentru POR 2014-2020. De asemenea, pentru a discuta mai multe aspecte practice, reprezentanții a două incubatoare din Regiunea Centru au prezentat modul în care au implementat ei proiectele finanțate prin fondurile POR și perspectivele de dezvoltare, respectiv Incubcenter Tîrgu Mureș finanțat din primul apel al 2.1B al POR 2014 – 2020, și Centrul de Afaceri Harghita – Incubator de Afaceri pentru Start-up-uri, finanțat în perioada 2007-2013. Agenda evenimentului a inclus și alte proiecte de bune practici și oportunități de dezvoltare pe viitor prin servicii de sprijin pentru companii furnizate prin Enterprise Europe Network – rețea coordonată de ADR Centru la nivel regional.
”Investițiile pe care le susținem prin finanțare nerambursabilă, sunt destinate dezvoltării unor domenii de activitate economică care au perspective de finanțare și pe viitor, unde există și resurse umane cu potențial la nivel local, fiind astfel asigurate două premise de bază pentru menținerea lor pe termen lung. Scopul finanțării alocate prin POR 2014-2020 pornește de la o realitate și o necesitate pe care ne-a transmis-o mediul privat și administrativ: mulți tineri cu studii și inițiative nu sunt organizați în societăți și vor să-și deschidă o primă afacere, dar fie e prea scump, fie nu au cunoștințele necesare în domeniul administrativ sau juridic, că să aibă curaj să se aventureze. Acum, prin aceste noi centre, au șanse să-și transforme ideile în ceva concret, să se lanseze pe un drum ce poate fi de succes pe termen lung. Pe primul apel de proiecte avem deja în construire 7 centre de afaceri în Regiune, investiții care se realizează cu peste 19 milioane euro”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.
Condiții depunere cerere de finanțare:
Valoare minimă a unui proiect poate fi de 200.000 euro, iar maxim de 7 milioane euro. Fondurile pot fi solicitate de către fondatorii de incubator, ce pot fi reprezentați de autorități ale administrației publice locale; instituții sau consorții de instituții de învăţământ superior acreditate; institute, centre şi staţiuni de cercetare-dezvoltare; camere de comerţ; societăți comerciale sau cooperative; asociații și fundații; Patronate sau sindicate sau parteneriate între fondatori. Cererile de finanțare se pot depune în perioada 14 mai 2021, ora 12.00 – 14 iunie 2021, ora 12.00.
Fondurile se pot solicita pentru crearea unui incubator de afaceri sectorial destinat firmelor din următoarele sectoare economice: turism și ecoturism, textile și pielărie (și încălțăminte), lemn și mobilă, industrii creative, industria auto și componente, tehnologia informațiilor și comunicațiilor, sănătate, energie și management de mediu, bioeconomie, bio-farmaceutică și biotehnologii, construcții, cercetare-dezvoltare. Finanțarea nerambursabilă acordată pe componenta de ajutor regional este de maxim 70% pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, 60% pentru întreprinderi mijlocii și 50% întreprinderi mari, respectiv maximum 90% din valoarea eligibilă a cheltuielilor finanțabile prin ajutor de minimis.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat ieri, 10 mai 2021, lansarea unei noi runde de consultări publice în privința Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului și a Planului de acțiuni aferent documentului, odată cu publicarea, spre dezbatere publică, a documentelor actualizate.
Proiectul a fost finanțat de Comisia Europeană prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (TSI) dedicat susținerii reformelor structurale în Statele Membre UE (DG-REFORM).
Strategia este fundamentată pe patru piloni de dezvoltare:
În noul document au fost integrate recomandările și aspectele relevante rezultate în cadrul primei runde de consultări publice, lansată în perioada 29 octombrie-20 noiembrie 2020.
Obiectivul general vizat în document îl reprezintă reconfigurarea pe multiple paliere a zonei, în contextul dificultăților economice și sociale generate de declinul industriei carbonifere și obiectivului asumat la nivel european de tranziție către o economie verde, cu impact redus asupra mediului înconjurător.
Documentul a fost realizat prin consultare la nivelul comunității locale din Valea Jiului cu ONG-urile active din zonă, autoritățile locale, mediul academic și cel de afaceri, reprezentanți ai Complexului Energetic Hunedoara și alți actori participanți în procesul de consultare de la începutul anului trecut până în prezent.
Descarcă versiunea actualizată a Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului și Planul de acțiuni.
Observațiile pot fi transmise până la data de 24 mai 2021, la adresa valea.jiului@mfe.gov.ro .
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prelungește sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la data de 05 iulie 2021, ora 16.00.
Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro.
Pragul de calitate pentru perioada mai-iulie este de 25 de puncte.
Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro.
Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.
Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.
Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.
Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info – Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.
As President-elect’s Donald Trump’s transition rolls on, more and more attention is being paid to possible selections for a variety of high-ranking positions and meetings that might help decide these appointments.
On Monday, Trump will meet with John Allison, the former CEO of the bank BB&T and of the libertarian think tank the Cato Institute.
There have been reports that Allison is being considered for Treasury secretary.Trump’s has on the campaign trail questioned the future of the Federal Reserve’s political independence, but Allison takes that rhetoric a step further. While running the the Cato Institute, Allison wrote a paper in support of abolishing the Fed.
“I would get rid of the Federal Reserve because the volatility in the economy is primarily caused by the Fed,” Allison wrote in 2014 for the Cato Journal, a publication of the institute.
Allison said that simply allowing the market to regulate itself would be preferable to the Fed harming the stability of the financial system.
“When the Fed is radically changing the money supply, distorting interest rates, and over-regulating the financial sector, it makes rational economic calculation difficult,” Allison wrote. “Markets do form bubbles, but the Fed makes them worse.”
Allison also suggested that the government’s practice of insuring bank deposits up to $250,000 should be abolished and the US should go back to a banking system backed by “a market standard such as gold.”
Allison also argued for higher capital reserves of up to 20% of assets at banks. On the other hand, he also argued that the government should repeal three of the broadest banking regulations.
“We should raise capital standards, but it is even more important to eliminate burdensome regulations — including Dodd-Frank, the Community Reinvestment Act, and Truth in Lending,” Allison wrote. “About 25 percent of a bank’s personnel cost relates to regulations. Banks cannot pay the regulatory costs and have high capital standards.”
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a lansat un nou apel de proiecte pentru acordarea de ajutoare de stat și ajutoare de minimis în scopul dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.
Beneficiari eligibili: IMM
Obiectiv specific: OS 2.2 Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC
Solicitanți eligibili: societățile constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii din mediul urban, sau a întreprinderilor mijlocii din mediul rural.
Condiții detaliate de eligibilitate a solicitantului:
Tipuri de investiții eligibile:
Proiectul propus în cererea de finanțare trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, investiții în active corporale (construire / extindere / dotare cu active corporale). Este opțională includerea, în proiect, a investițiilor în active necorporale.
Alocarea financiară totală a apelului este de 150.000.000 euro, împărțită pe cele 7 regiuni mai puțin dezvoltate astfel:
Valoarea minimă a unui proiect este de 1.500.000,00 euro.
Valoarea maximă a unui proiect este de 6.000.000 euro.
Data și ora deschiderii cererii de proiecte: 30.10.2020, ora 12:00
Data și ora închiderii cererii de proiecte: 30.11.2020, ora 12:00
In a semifinal Thursday, Lockheed beat Physics AI. Heron defeated Aurora in the other semifinal and then took down Lockheed in the final. Heron scored five kills vs. zero for the human pilot.
The first round on Tuesday featured each team flying their algorithms vs. adversary AI algorithms. The teams then competed against each other in a round-robin style competition Wednesday.
— www.investors.com/news/artificial-intelligence-lockheed-martin-f16-pilot-virtual-darpa-dogfight/
The European Central Bank is working on a “retail central bank digital currency” as part of an investigative task force, according to a member of its Executive Board.
Yves Mersch, who also serves as vice chair of the ECB’s Supervisory Board, made the remarks during an early-morning keynote address for CoinDesk’s Consensus 2020 conference. In a published version of his speech, Mersch talked about the task force and the work it is conducting, mostly notable the retail CBDC versus a “wholesale” focused one.
Mersch acknowledged that such work is taking place against the backdrop of an economy in which the vast majority of euro area transactions – some 76% – are in the form of cash. And to that end, “[t]he ECB’s debate on CBDCs is therefore mainly analytical,” he noted.
“The lack of a concrete ‘business case’ for a CBDC at present should and does not stop us from seriously exploring the optimal design of a CBDC so that we will be well prepared should we ever take a policy decision to issue a digital currency,” he went on to say. “To this end, we have set up a task force on a CBDC within the Eurosystem
— Citește pe www.theblockcrypto.com/linked/64692/ecb-retail-central-bank-digital-currency-token
