Category: Hardware

Posted on by

GRANTURI PENTRU SPRIJINIREA ANTREPRENORILOR ÎN DEZVOLTAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE AVANSATE

PILONUL III. CREȘTERE INTELIGENTĂ, SUSTENABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII, INCLUSIV COEZIUNE ECONOMICĂ, LOCURI DE MUNCĂ, PRODUCTIVITATE, COMPETITIVITATE, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE, PRECUM ȘI O PIAȚĂ INTERNĂ FUNCȚIONALĂ, CU ÎNTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCII (IMM-URI) PUTERNICE

COMPONENTA C9. SUPORT PENTRU SECTORUL PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE

INVESTIȚIA I3. SCHEME DE AJUTOR PENTRU SECTORUL PRIVAT

MĂSURA 1. SCHEMĂ DE MINIMIS ȘI SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT ÎN CONTEXTUL DIGITALIZĂRII IMM-URILOR

  1. întreprindere mijlocie – întreprindere care are între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deține active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro;
  2. întreprindere mică – întreprindere care are între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deține active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
  3. microîntreprindere – întreprindere care are până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deține active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
  4. întreprindere mare – întreprindere care are cel puțin 250 de angajați și realizează o cifră de afaceri anuală netă care depășește 50 de milioane de euro sau active totale care depășesc 43 de milioane de euro, echivalent în lei;

Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate cum ar fi: inteligența artificială, datele și cloud computingul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică.

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență stabilește ca obiectiv obligatoriu ca cel puțin 20% din alocarea totală a planului să contribuie la tranziția digitală sau la provocările digitale. Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România (SNADNR) a contribuit la asigurarea coerenței și la consolidarea sinergiilor între acțiuni și investiții în diferite domenii ale economiei digitale. Cu toate acestea, efectele implementării SNADNR sunt minime.

Digitalizarea are un impact profund și generalizat asupra tuturor aspectelor societății și ale economiei: producția, distribuția, consumul, muncă și timpul liber. IMM-urile sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari, în vederea adaptării în consecință a modelelor proprii de afaceri și a adoptării tehnologiilor digitale necesare, astfel încât clienții să le considere în continuare competitive și atractive. În acest context, Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME) a definit digitalizarea drept cea mai mare provocare pentru majoritatea IMM-urilor europene

Digitalizarea are multiple beneficii. IMM-urile își pot crește competitivitatea prin raționalizarea și accelerarea proceselor din etapa de concepere până în etapa de livrare, pot să își extindă accesul pe piață și integrarea lanțului valoric prin intermediul platformelor digitale și pot să îmbunătățească relațiile cu clienții utilizând platformele de comunicare socială și serviciile digitale pentru clienți. În plus, digitalizarea poate permite IMM-urilor să inoveze, oferind noi produse sau servicii digitale sau lărgindu-și gama existentă de servicii cu servicii digitale suplimentare.

Digitalizarea duce la apariția unor noi modele de organizare a muncii în cadrul IMM-urilor. Adoptarea unor modalități de lucru inovatoare, care să implice într-o anumită măsură munca de la distanță și care să ofere o autonomie mai mare angajaților prin crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, poate răspunde nevoilor managerilor și angajaților, adesea obligați, în cazul întreprinderilor mai mici, să își asume numeroase roluri. Pe de altă parte, ea poate duce la noi forme de instabilitate și de alienare, care implică riscul subminării satisfacției angajaților și a mediilor de lucru din cadrul IMM-urilor.

De asemenea, există o serie de provocări asociate cu digitalizarea. Transformarea digitală a societății, intensificată de criza COVID-19, a extins peisajul amenințărilor și aduce noi provocări, care necesită răspunsuri adaptate și inovatoare. Numărul atacurilor cibernetice continuă să crească, atacurile din ce în ce mai sofisticate provenind dintr-o gamă largă de surse atât din interiorul, cât și din afara UE.

Prin urmare, întreprinderile ar trebui să conducă eforturile pentru o digitalizare sigură și vor împărtăși responsabilitatea în asigurarea unei transformări digitale securizate cibernetice.

O serie de sectoare critice precum transporturile, energia, sănătatea și finanțele au devenit tot mai dependente de tehnologiile digitale pentru a-și desfășura activitățile de bază. Digitalizarea oferă oportunități enorme și asigură soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă Europa, nu în ultimul rând în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar, în același timp, expune economia și societatea la amenințări cibernetice.

Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024.

 

Domeniul de intervenție / tipul de intervenție Coeficientul pentru tranziția digitală Alocare financiară
Capacități de calcul de înaltă performanță și de informatică cuantică/capacități de comunicare cuantică (inclusiv criptare cuantică); 100% 130 mil. EUR
Proiectarea, producția și integrarea sistemelor în domeniul microelectronicii;
Următoarea generație de capacități de date, cloud și edge (infrastructuri, platforme și servicii);
Realitatea virtuală și augmentată
Tehnologia profundă și alte tehnologii avansate digitale
Investiții în securizarea lanțului digital de aprovizionare
Securitatea cibernetică: dezvoltarea și implementarea de tehnologii, măsuri și structuri de sprijin în materie de securitate cibernetică pentru utilizatorii din sectorul public și privat. 100% 20 mil. EUR

Activitățile sprijinite în cadrul investiției/operațiunii

Prin intermediul acestei operațiuni vor fi sprijinite:

 Investiții în active corporale și necorporale în cadrul unei investiții inițiale care să sprijine întreprinderile în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate cum ar fi inteligența artificială, datele și cloud computing-ul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică precum:

  • achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru calculul de înaltă performanță și cuantică, echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation);
  • achiziții de tehnologii blockchain (ce favorizează în principal industria de producție și lanțul de aprovizionare prin automatizare, planificarea resurselor întreprinderii, schimb eficient de date, IoT (internetul obiectelor), IIoT (internetul industrial al obiectelor), Big Data, Cloud computing și inteligență artificială);
  • achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică;
  • achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;
  • achiziția de date și cloud computing (cu condiția ca aceste achiziții să poate fi încadrate la imobilizări necorporale);

Investiții în cercetare industrială și dezvoltare experimentală privind dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate.

Finanțarea acordată în cadrul prezentului apel de proiecte

(1) Valoarea totală alocată care va fi acordat în cadrul prezentului apel este de 150 milioane euro din cadrul PNRR, împărțită pe următoarele domenii de activitate considerate prioritare la nivel național:

  1. industrie alimentară, industrie prelucrătoare, construcții: 75 milioane euro.
  2. industrie auto, transport și distribuție, servicii adresate populației, turism și alte activități/domenii eligibile: 75 milioane euro.

(2) Valoarea finanțării în euro se calculează în lei la cursul de schimb InforEuro valabil la data semnării contractului de finanțare.

 

Cursul valutar utilizat este cursul Inforeuro aferent lunii aprilie 2023: 1 euro = 4.9483 lei.

Valoare Asistenței Financiare Nerambursabilă pentru întreg proiectul de dezvoltare tehnologii digitale avansate acordată (nu mai mult de 5 ori Cifra de Afaceri pe anul 2022 a liderului de proiect).

Plafonul maxim al finanțării nerambursabile se va determina în funcție de categoria în care se încadrează liderul de proiect, astfel:

  • Microîntreprinderi – maxim 500’000 euro;
  • Întreprinderi mici – maxim 1.500.000 euro;
  • Întreprinderi mijlocii –maxim 3.000.000 euro.
AJUTOR  REGIONAL
Denumirea regiunii NUTS ÎNTREPRINDERI MIJLOCII MICRO/ ÎNTREPRINDERI MICI  
 
Nord-Vest  
Bihor 50% 60%  
Bistrița-Năsăud 60% 70%  
Cluj 50% 60%  
Maramureș 60% 70%  
Satu Mare 60% 70%  
Sălaj 60% 70%  
Centru  
Alba 60% 70%  
Brașov 50% 60%  
Covasna 50% 60%  
Harghita 50% 60%  
Mureș 60% 70%  
Sibiu 50% 60%  
Nord-Est  
Bacău 70% 75%  
Botoșani 70% 75%  
Iași 60% 70%  
Neamț 70% 75%  
Suceava 70% 75%  
Vaslui 70% 75%  
Sud-Est  
Brăila 70% 75%  
Buzău 70% 75%  
Constanța 60% 70%  
Galați 70% 75%  
Vrancea 70% 75%  
Tulcea 70% 75%  
Sud-Muntenia  
Argeș 60% 70%  
Călărași 70% 75%  
Dâmbovița 60% 70%  
Giurgiu 60% 70%  
Ialomița 70% 75%  
Prahova 70% 75%  
Teleorman 70% 75%  
Sud-Vest Oltenia  
Dolj 70% 75%  
Gorj 70% 75%  
Mehedinți 70% 75%  
Olt 70% 75%  
Vâlcea 70% 75%  
Vest  
Arad 40% 50%  
Caraș-Severin 50% 60%  
Hunedoara 50% 60%  
Timiș 40% 50%  

Solicitanți eligibili:

Formele asociative (parteneriatele*) formate din:

1) Lider (IMM cu activitate non-IT):

Întreprinderi înființate în baza Legii nr. 31/1990 republicată privind societățile, Legii nr. 1/2005 republicată privind organizarea și funcționarea cooperației, respectiv OUG nr. 6/2011 actualizată pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare și au sediul social în România.

2) Partener (IMM cu activitate IT):

IMM care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

      1. înființat în baza Legii nr. 31/1990 republicată privind societățile, Legii nr. 1/2005 republicată privind organizarea și funcționarea cooperației, respectiv OUG nr. 6/2011 actualizată pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare și au sediul social în România.
      2. activează în cel puțin unul dintre următoarele sectoare (coduri CAEN):
        1. 5829 – Activități de editare a altor produse software;
        2. 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client);
      • 6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației;
      1. 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul;
      2. 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației;
      3. 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe
      • 6312 – Activități ale portalurilor web;
      • 6399 – Alte activități de servicii informaționale n.c.a.;
      1. 7211 – Cercetare-dezvoltare în biotehnologie;
      2. 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie.

Notă: Selecția partenerului IMM cu activitate în domeniul IT se va realiza cu respectarea regimului incompatibilităților, al conflictului de interese și al următoarelor principii: transparență, nediscriminare, tratament egal, eficiența utilizării fondurilor.

Posted on by

PNRR – Componenta 7 – Transformare digitală Investiției I3. Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină, I3.3 – Investiții în sistemele informatice și în infrastructura digitală a unităților sanitare publice

MINISTERUL SANATATII a lansat pe data 06.07.2023 Componenta 7 – Transformare digitală Investiției I3. Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină, I3.3 – Investiții în sistemele informatice și în infrastructura digitală a unităților sanitare publice din cadrul PNRR.

 

Solicitanti eligibili:

Beneficiarii eligibili sunt reprezentați de orice unitate sanitară publică din subordinea: 

➢ Unităților administrativ-teritoriale (UAT), definite conform OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și constituite potrivit Legii nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 

➢ Altor autorități și instituții publice centrale, inclusiv instituții din sfera apărării, ordinii publice și siguranței naționale, respectiv Academiei Române; 

➢ Ministerului Sănătății și altor ministere cu rețea sanitară proprie aflate în subordinea sau în coordonarea acestora. 

➢ Unitățile sanitare aflate în coordonarea/subordinea unităților de învățământ superior. 

 

Solicitanții și aplicanții eligibili (Liderii de parteneriat) sunt reprezentați de instituțiile din domeniul sănătății, unitățile sanitare publice sau de entitățile în subordinea cărora funcționează. Pentru depunerea proiectelor pe platforma proiecte.pnrr.gov.ro va fi necesar să fie realizat un parteneriat între unitatea sanitară, ordonatorul principal de credite și/sau UAT, în care să fie menționat liderul de parteneriat și dreptul de a încărca proiectul pe platforma dedicată. Liderul de parteneriat poate să fie orice entitate parte a acordului de parteneriat – inclusiv unitatea sanitară. 

 

Activitati eligibile:

 

Componenta 1: Îmbunătățirea rețelelor de comunicații 

Componenta 2: Implementarea și/sau îmbunătățirea software-ului clinic și a interoperabilității 

Componenta 3: Implementarea și/sau îmbunătățirea software-ului non-clinic și a interoperabilității

 

Notă: Validarea cererilor de plată va fi condiționată de existența certificatelor de instruire/training emise de furnizorul de soluții digitale pentru toate componentele instalate la nivelul unității sanitare; 

Notă: Validarea cererilor de plată va fi condiționată de includerea în cadrul soluțiilor digitale instalate a suportului tehnic oferit de către furnzior pentru minim 5 ani (pentru soluția software) și minim 2 ani (pentru echipamentele hardware) de la punerea în funcțiune;

Perioada de implementare a activităților proiectului nu va depăși 30 aprilie 2025.

 

Este obligatoriu ca proiectele propuse spre finanțare să conțină: 

– Digitalizarea interacțiunii cu terți: Prin terț se înțeleg diferite entități cu care Instituția/Unitatea sanitară intră în contact: pacienți, societăți comerciale etc; 

– Digitalizarea fluxurilor interne specifice și instituționale (suport) / digitalizarea proceselor; 

– Pregătirea sistemului pentru interoperabilitate cu alte instituții/unități sanitare respectiv pentru integrare/consolidare și replicare date; 

– Cursuri de formare pentru angajați. 

 

Valoarea maximă eligibilă/nerambursabilă a unui proiect:

 

o Institut regional/național: maxim 1.000.000 € (fără TVA); 

o Unitate sanitară aflată în subordinea ministerelor și instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, instituțiilor de invățământ superior, respectiv a Academiei Române: maxim 1.000.000 € (fără TVA); 

o Spital județean clinic: maxim 1.000.000 € (fără TVA); 

o Spital județean: maxim 750.000 € (fără TVA); 

o Spital municipal clinic: maxim 1.000.000 € (fără TVA); 

o Spital municipal: maxim 500.000 € (fără TVA); 

o Spital orășenesc: maxim 250.000 € (fără TVA); 

 

Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului fără TVA.

 

 

La nivelul fiecărui beneficiar va fi necesar: 

➢ Realizarea unui document intern referitor la necesitatea digitalizării. Acesta trebuie sa includă: analiza nevoilor, analiza fluxurilor, posibilitățile de digitalizare, resursele necesare, rezultatele așteptate ; 

➢ Realizarea unei note de fundamentare /studiu de oportunitate/alt document justificativ după caz, aprobat de către conducătorul unității/structurii sanitare. Nota de fundamentare /studiul de oportunitate/alt document justificativ va face referire la întreg documentul de analiză critică sau doar la o parte din acesta; 

➢ Pentru justificarea bugetului propus, cererea de finanțare va fi însoțită de documente justificative pentru fiecare tip de cost (de exemplu minim 1 contract similar / oferte de preț etc.). 

 

Notă: Proiectul propus spre finanțare trebuie să prevadă echipamente/dotări cu cele mai noi tehnologii disponibile, inovative, respectiv modul în care acestea se vor încadra în fluxul existent de lucru.

 

Calendar:

Data deschidere platformă pentru depunere dosare de finanțare: 07 iulie 2023, ora 10:00. 

Data închiderii: 04 august 2023, ora 16:00

Posted on by

Beryllium is a rare and expensive metal that has several unique properties, useful for a variety of industrial and scientific applications, use-cases

Beryllium is a relatively rare and expensive metal that has several unique properties, which make it useful for a variety of industrial and scientific applications. Some of the most common use cases for beryllium include:

  1. Aerospace and defense: Beryllium is a lightweight metal with high strength and stiffness, which makes it ideal for use in aerospace and defense applications. It is commonly used in the manufacture of aircraft components, missiles, and satellites, where its high strength-to-weight ratio can help reduce the overall weight of the vehicle.
  2. Nuclear industry: Beryllium is an excellent neutron reflector and moderator, which makes it useful for the construction of nuclear reactors and other nuclear applications. It is commonly used as a material for the outer shell of nuclear weapons and as a component in nuclear research reactors.
  3. X-ray windows: Beryllium has a low atomic number and is transparent to X-rays, which makes it ideal for use in X-ray windows. X-ray windows are used in scientific instruments such as X-ray telescopes and synchrotrons.
  4. Electronics: Beryllium is an excellent conductor of heat and electricity, and is used in a variety of electronic applications, including connectors, switches, and heat sinks.
  5. Medical equipment: Beryllium is used in a variety of medical equipment, including X-ray tubes and dental instruments. Its low atomic number and transparency to X-rays make it an ideal material for use in medical imaging.

Beryllium’s unique properties, including its high strength-to-weight ratio and stiffness, make it a desirable material for use in the aerospace and defense industries. Some specific examples of beryllium use in this field include:

  1. Spacecraft and satellites: Beryllium is often used in the manufacture of lightweight and rigid structures for spacecraft and satellites, where weight reduction is critical. Beryllium’s stiffness and strength make it ideal for use in precision mirrors and optical systems, as well as satellite power systems.
  2. Aircraft components: Beryllium is used in aircraft components such as brake disks, gyroscopes, and structural components. Beryllium’s high strength-to-weight ratio allows for lighter and more efficient components that can withstand extreme temperatures and high stress.
  3. Missile components: Beryllium is used in missile components such as guidance systems and structural components. Beryllium’s low weight and high strength make it ideal for use in high-performance missiles, where every gram of weight reduction can increase speed and maneuverability.
  4. Defense equipment: Beryllium is used in defense equipment such as radar systems and nuclear weapons. Beryllium’s ability to reflect and moderate neutrons makes it an ideal material for use in nuclear weapon components, while its high thermal conductivity allows for the efficient dissipation of heat in radar systems.

Despite its desirable properties, beryllium poses some health risks, including lung disease and cancer, if inhaled as dust or fumes during manufacturing or processing. Therefore, appropriate safety measures and regulations are in place to protect workers and the public from these risks.

Beryllium has several unique properties that make it useful in the nuclear industry. Beryllium is both a good reflector and moderator of neutrons, and has a high melting point, low density, and excellent thermal conductivity. Some specific use cases for beryllium in the nuclear industry include:

  1. Nuclear reactor components: Beryllium is used in the construction of nuclear reactor components, such as reflectors, moderators, and fuel elements. Beryllium’s neutron-reflecting and moderating properties make it ideal for use in reactor cores to help control the reaction and improve efficiency.
  2. Nuclear weapons: Beryllium is used in nuclear weapons as a neutron reflector and initiator. Beryllium’s ability to reflect neutrons back into the fissile material can increase the efficiency of a nuclear explosion.
  3. Nuclear research: Beryllium is used in the construction of experimental nuclear reactors and neutron sources. Beryllium is often used as a neutron source in research reactors, where it is bombarded with alpha particles to produce neutrons for various applications, such as neutron scattering experiments.

Beryllium is an excellent conductor of heat and electricity, and is used in a variety of electronic applications. Some specific examples of beryllium use in the electronics industry include:

  1. Connectors: Beryllium is often used in electrical connectors due to its high conductivity and low contact resistance. Beryllium-copper alloys are commonly used in these applications because they are strong, corrosion-resistant, and retain their electrical properties over a wide range of temperatures.
  2. Switches: Beryllium is also used in switches, relays, and other electronic components because of its high electrical conductivity and low contact resistance. Beryllium-copper alloys are often used in these applications because they are strong, lightweight, and resistant to wear and corrosion.
  3. Heat sinks: Beryllium is used as a material for heat sinks because of its high thermal conductivity. Heat sinks made of beryllium or beryllium alloys are often used in electronic devices such as computer processors, power transistors, and LEDs, where they help dissipate heat and prevent damage to the device.
  4. X-ray windows: Beryllium is transparent to X-rays and is used in X-ray windows in scientific instruments such as X-ray telescopes and synchrotrons. Beryllium windows are used to separate the vacuum in the instrument from the outside environment while allowing X-rays to pass through.
Posted on by

Lista de brevete SUA care se referă la tehnologii pentru controlul minții, stimularea subconștientă și monitorizarea creierului și pericolele generate de acestea

Pericolele estimate legate de tehnologiile de mai jos pot include:

  1. Intruziunea in viata privata: tehnologiile precum inteligenta artificiala si internetul lucrurilor pot colecta si stoca informatii sensibile despre utilizatori, creand riscul de a fi folosite in mod necorespunzator sau pentru a fi vandute catre terti.
  2. Riscul cibernetic: tehnologiile precum cloud computing si blockchain sunt vulnerabile la atacuri cibernetice, care pot duce la furtul sau pierderea de date sensibile.
  3. Disparitatea tehnologica: accesul inegal la tehnologie poate crea o divizare sociala si economica intre cei care au acces la tehnologie si cei care nu.
  4. Dependenta excesiva de tehnologie: utilizarea excesiva a tehnologiei poate duce la probleme de sanatate mentala, precum depresia si anxietatea, si poate avea un impact negativ asupra vietii sociale si familiale.
  5. Automatizarea locurilor de munca: tehnologiile precum automatizarea si robotizarea pot duce la pierderea locurilor de munca pentru oameni, cauzand probleme economice si sociale.

Acestea sunt numeroase brevete care se referă la tehnologii pentru controlul minții, stimularea subconștientă și monitorizarea creierului. În general, aceste brevete descriu aparate și metode care utilizează frecvențe radio, undele electromagnetice, sunetul ultrasonic sau undele cerebrale (EEG) pentru a influența sau monitoriza comportamentul uman.

Un exemplu de brevet care descrie o tehnologie pentru controlul minții este US3014477 (Inductor hipnotic), care se referă la o mașină pentru hipnoză și controlul minții. Alte brevete, cum ar fi US3060795 (Aparat pentru producerea stimulării vizuale) și US3278676 (Aparat pentru producerea stimulării vizuale și auditive), se referă la aparate pentru transmiterea subconștientă prin intermediul filmelor sau televiziunii.

Pe lângă acestea, există și brevete care descriu tehnologii pentru monitorizarea undelor cerebrale, cum ar fi US3951134 (Aparatură și metodă pentru monitorizarea și modificarea de la distanță a undelor cerebrale), sau sisteme de prezentare subliminală, cum ar fi US5159703 (Sistem de prezentare subliminal silențios).

De asemenea, există brevete care se referă la tehnologii care utilizează sunetul ultrasonic sau undele electromagnetice pentru a influența comportamentul sau a comunica cu oamenii, cum ar fi US5889870 (Dispozitiv și metodă acustică heterodină) sau US6011991 (Sistem și metodă de comunicare, inclusiv analiza undelor cerebrale și/sau utilizarea activității creierului).

Este important de menționat că aceste brevete nu necesită neapărat implementarea efectivă a tehnologiilor descrise în ele și, prin urmare, nu este clar dacă acestea au fost dezvoltate sau utilizate în practică. De asemenea, nu există suficiente informații disponibile pentru a evalua cu precizie impactul acestor tehnologii asupra comportamentului uman sau asupra sănătății.

O lista inițială

• US3014477 Inductor hipnotic (mașină pentru controlul minții)
• US3060795 Aparat pentru producerea stimulării vizuale (transmitere subconștientă prin film)
• US3278676 Aparat pentru producerea stimulării vizuale și auditive (transmitere subconștientă prin TV)
• US3393279 Dispozitiv de excitare a sistemului nervos
• US3563246 Metodă și aparat pentru îmbunătățirea performanței neuronale la subiecți umani prin electroterapie
• Sisteme auditive US3629521 (RF/microunde)
• US3712292 Metodă și aparat pentru producerea de modele de semnal audio modulat în frecvență de baleiaj pentru inducerea somnului (difuzarea frecvențelor creierului)
• US3884218 Metoda de inducere și menținere a stadiilor de somn la ființa umană (FFR – Microunde de răspuns la frecvență)
• US3951134 Aparatură și metodă pentru monitorizarea și modificarea de la distanță a undelor cerebrale (unde RF/electromagnetice)
• Sistem și metodă de mesaje subliminale auditive US4395600 (spălarea creierului subliminal prin muzică sau alt sunet)
• US4717343 Metoda de modificare a comportamentului unei persoane (spălarea creierului subconștient prin video)
• US4777529 Sistem de programare subliminală auditivă (spălare silențioasă a creierului prin muzică sau alt sunet)
• US4834701 Aparat pentru inducerea reducerii frecvenței în undele cerebrale (FFR – Brain Frequencies Transmission)
• Dispozitiv auditiv US4858612 (auz cu microunde)
• Sistem auditiv US4877027 (auzire cu microunde prin difuzare în aer liber)
• US5159703 Sistem de prezentare subliminal silențios (alias Silent Sound – cuptor cu microunde)
• US5356368 Metodă și aparat pentru inducerea stărilor de conștiință dorite (forme de undă FFR/EEG prin difuzare)
• US5774088 Metodă și sistem de avertizare pentru păsările de pericole (auzirea cu microunde)
• US5889870 Dispozitiv și metodă acustică heterodină (ultrasunete. Efect ventriloc.)
• US6011991 Sistem și metodă de comunicare, inclusiv analiza undelor cerebrale și/sau utilizarea activității creierului (vizionare de la distanță)
• US6052336 Aparatură și metodă de difuzare a sunetului audibil folosind sunetul ultrasonic ca purtător (ultrasunete)
• US6470214 Metodă și dispozitiv pentru implementarea efectului auditiv cu frecvență radio (auzirea cu microunde)
• US6587729 Aparat pentru comunicarea audibilă a vorbirii utilizând efectul auditiv cu frecvență radio (auzirea cu microunde)
• US8407063 Sistem de monitorizare a sănătății de la distanță pentru mai mulți utilizatori cu suport biometric
• US2995633 Mijloace pentru ajutarea auzului
• US5123899 Metodă și sistem pentru modificarea conștiinței
• US4777529 Sistem de programare subliminală auditivă
• Dispozitiv auditiv US4858612
• Sistem auditiv US4877027
• US3393279 Dispozitiv de excitare a sistemului nervos
• Sisteme auditive US3629521
• US3576185 Metodă și aranjare de inducere a somnului folosind sunet și lumină modulate
• Proiector psiho-acustic US3568347
• US3647970 Metodă și sistem pentru simplificarea formelor de undă a vorbirii
• US3773049 Aparat pentru tratamentul bolilor neuropsihice și somatice cu căldură
• US3766331 Aparatură auditivă pentru producerea de senzații în creier
• US3727616 Sistem electronic de stimulare a sistemelor biologice
• US3712292 Metodă și aparat pentru producerea de modele de semnal audio FM pentru inducerea somnului
• US3837331 Sistem și metodă pentru controlul sistemului nervos al unui organism viu
• US3835833 Metodă pentru obținerea efectelor neurofiziologice
• US3884218 Metoda de inducere și menținere a diferitelor etape ale somnului la ființa umană
• US5935054 Excitarea magnetică a rezonanțelor senzoriale
• US6017302 Manipularea acustică subliminală a sistemelor nervoase
• US6091994 Manipularea pulsativă a sistemelor nervoase
• US6081744 Generator de câmp electric Fringe pentru manipularea sistemelor nervoase
• US6167304 Variabilitatea pulsului în manipularea câmpului electric al sistemelor nervoase
• US3967616 Sistem multicanal pentru și metodă multifactorială de control al sistemului nervos al unui organism viu
• Unitate de analgezic audio US4082918
• US4141344 Sistem de înregistrare a sunetului
• US4227516 Aparat pentru stimulare electrofiziologică
• US4191175 Metodă și aparat pentru producerea repetitivă a unui semnal sonor asemănător unui zgomot
• US4315501 Dispozitiv de învățare-relaxare
• US4335710 Dispozitiv pentru inducerea unor modele specifice de unde cerebrale

Posted on by

Finanțare PNRR: Ghidul pentru Digitalizarea IMMurilor, lansat spre consultare publică

Beneficiari eligibil: întreprinderi, societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se încadrează în categoria de IMM și au sediul social în România.

Activitățile sprijinite în cadrul investiției/operațiunii:

  • achiziții de hardware TIC;
  • achiziții de echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale;
  • dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;
  • achiziții de tehnologii blockchain;
  • achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;
  • achiziționare website de prezentare;
  • achiziția de servicii de tip cloud și IoT;
  • instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;
  • consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

Buget apel: alocarea pentru acest apel, corespunzătoare secțiunii deschise este de 347,5 milioane euro.

Categorii de cheltuieli eligibile în cadrul acestui apel de proiecte, sunt:

  1. cheltuieli aferente achiziționării de servicii de consultanță pentru elaborarea proiectului;
  2. cheltuieli pentru managementul proiectului;
  3. cheltuieli cu servicii de consultanta/analiza pentru identificarea soluțiilor tehnice de care are nevoie IMM-ul, cu condiția ca soluțiile tehnice identificate și descrise în documentația tehnică realizată, să facă obiectul investițiilor din cadrul proiectului aferent cererii de finanțare;
  4. cheltuieli aferente achiziționării de hardware TIC,  de echipamente pentru automatizări și robotică integrate cu soluții digitale și a altor dispozitive și echipamente aferente, inclusiv pentru E-commerce, IoT (Internet of Things), tehnologii blockchain etc., precum și cheltuieli de instalare, configurare și punere in funcțiune;
  5. cheltuieli aferente realizării rețelei LAN/WiFi;
  6. cheltuieli aferente achiziționării și/sau dezvoltării și/sau adaptării aplicațiilor/licențelor software, cheltuieli pentru configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente, pentru gestiune financiară, gestiunea furnizorilor, resurse umane, logistică, cheltuieli pentru implementarea RPA (Robotic Process Automation), ERP (Enterprise Resource Planning), CRM (Customer Relationship Mangement), pentru sisteme IoT (Internet of Things) și AI (Artificial Intelligence), tehnologii blockchain, soluții E-Commerce etc. și  integrarea acestora in BTP (Business Technology Platform), acolo unde este cazul;
  7. cheltuieli aferente achiziționării unui website de prezentare a companiei;
  8. cheltuieli aferente achiziționării/închirierii pe perioada de implementare și durabilitate a proiectului, a unui nume de domeniu nou;
  9. cheltuieli cu servicii de trecere a arhivelor din analog/dosare/hârtie în digital indexabil;
  10. cheltuieli aferente achizițiilor de servicii de tip Cloud Computing pe perioada de implementare și durabilitate a proiectului;
  11. cheltuieli aferente achiziționării de servicii pentru consolidarea securitatii cibernetice aplicabile pentru software/găzduire/rețele, pe perioada de implementare și durabilitate a proiectului;
  12. cheltuieli cu serviciile de auditare tehnică (IT și DNSH);
  13. cheltuieli cu instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC (cheltuială obligatorie în procent de maxim 10% din valoarea finanțată).

Pentru detalii ne puteți contacta completând formularul de aici. 

Posted on by

Brain Computer Interfaces, Big-data, Machine Learning for Medtech and Edutech

The world is racing forward with medical technology- from neonatology to neurosurgery, new breakthroughs are making life more comfortable for people with disabilities. New medical devices are revolutionising healthcare, and these innovations will soon be incorporated into the standard of care. Here are three cutting-edge technologies that are making an incredible impact on both patients and physicians alike.

The first major medical innovation in recent years has been brain-computer interfaces; this technology allows people to control devices with their thoughts. Instead of pushing buttons or operating switches, disabled individuals can now browse through music or select programs on their televisions. Medical researchers have also created prosthetic hands controlled by neural implants. This allows disabled individuals to independently grasp objects while regaining lost dexterity. Computerized tomography (CT) scans can also create 3D models that patients can interact with through speech or gesture.

Another important medical breakthrough is big data- the analysis and interpretation of large quantities of information. Scientists use this data to conduct experiments and create analyses that inform their decisions. Big data is particularly useful in medical research because it enables scientists to study and analyze huge amounts of information in order to make discoveries. This has led to breakthroughs like genetic algorithms, which help computers make informed decisions in situations where humans can’t understand the full scope of the data.

One of the biggest challenges for developing technology is making it learn from mistakes and make improvements. This is what’s known as machine learning- a type of artificial intelligence used in robotics and other devices that learn from mistakes and make improvements. Military organizations use machine learning to create intelligent software for weapons systems and autonomous robots. The system learns by analyzing vast amounts of data and making decisions on the fly- which makes it perfect for military applications. Doctors use machine learning in biofeedback machines to help people with disabilities manage their symptoms, whether it’s stress or an asthma attack.

Advances in medical technology are bound to continue as new discoveries are made, large amounts of data are collected and analyzed, and disabled individuals can more easily access support systems. These innovations have the potential to transform modern healthcare; however, they’re currently being used by the medical community only a few generations away from disability status. As physicians become more accustomed to these new technologies, they’ll likely incorporate them into their treatment plans for physically and mentally challenged patients alike.

MedTech industry stats:

  • The global medical devices market size was estimated to be worth $447.63 billion in 2019. It is expected to grow to around $671.49 billion by 2027. (Precedence Research, 2020)
  • The market is expected to grow at a CAGR of 5.2% during the forecast period of 2020 to 2027. (Precedence Research, 2020)
  • Meanwhile, the medical devices market is expected to recover and grow at a CAGR of 6.1% from 2021, reaching $603.5 billion in 2023. (Precedence Research, 2020)
  • Analysis of the medical device market by country shows that the medical technology market size is dominated by North America, which accounts for about 39% of the pie. (Precedence Research, 2020)
  • In line with this, about 70% of the world’s largest original MedTech equipment manufacturers by revenue are headquartered in the US. (Brandon Gaille, 2020)
  • In 2019, the estimated total revenues of US and European medical technology companies amounted to $429.8 billion. (EY, 2020)
  • During the first half of 2020, the revenues of US MedTech enterprises saw a decline of about 5%, as many medical technologists were negatively affected by COVID-19. (EY, 2020)
  • Also in 2019, the non-imaging diagnostics segment recorded 12.2% revenue growth, while the therapeutic devices segment’s growth rate climbed to 12.5%. (EY, 2020)
  • Furthermore, the US telemedicine market valuation is expected to reach $25.88 billion by 2027. (Market Study Report, 2021)
  • Around 39% of senior executives in MedTech companies consider supply chain technology systems as a critical component of their operations. (Brandon Gaille, 2020)
  • Additionally, 43% of senior executives report that digitization of the supply chain is vital in their organization’s future success. Another 43% believe that big data is also a critical part of the supply chain. (Brandon Gaille, 2020)
  • Moreover, the MedTech industry, directly and indirectly, generates about two million jobs in the US. (Brandon Gaille, 2020)
  • At least 85% of health executives acknowledge that technology has become an inextricable part of the human experience. (Accenture, 2020)
Posted on by

Pentru IMM-uri și Startup-uri: soluții complete CRM, ERP, echipamente și servicii IT&C, necesare digitalizării activității curente

Programul de Digitalizare se adresează IMM-urilor care doresc să obțină finanțarea nerambursabilă. Acest program sprijină activitatea digitală a IMM-urilor non-TIC prin:

  • Achiziții de  hardware TIC, dispozitive și echipamente corelate cu implementarea proiectului;
  • Activități aferente realizării rețelei LAN necesară pentru implementarea proiectului;
  • Achiziționare şi/sau dezvoltare şi/sau adaptare a aplicațiilor software/licențelor necesare implementării proiectului, configurării şi implementării bazelor de date, migrării şi integrării diverselor structuri de date existente, inclusiv soluții de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;
  • Procurare de website de prezentare a companiei (maxim 10.000 lei);
  • Achiziție de nume de domeniu nou ”.ro”;
  • Achiziția soluției de semnătură electronică;
  • Trecerea arhivelor din analog/dosare/hârtie în digital indexabil;
  • Achiziționarea de aplicații informatice specifice pentru persoanele cu dizabilități;
  • Soluții IT pentru comerțul electronic;
  • Servicii de tip cloud şi SaaS (Software as a Service);
  • Servicii de găzduire, incluzând toate tipurile de servicii de găzduire, cu excepția pachetelor de reseller;
  • Servicii pentru consolidarea securității cibernetice aplicabile pentru software/ găzduire/ rețele;
  • Servicii de consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile;
  • Achiziționarea de servicii de consultanță pentru elaborarea documentațiilor necesare pregătirii aplicației de proiect propusă spre finanțare și / sau managementul aplicației de proiect;
  • Cheltuieli de instruire a personalului responsabil cu utilizarea și mentenanța produselor implementate / achiziționate.

Pentru firmele specializate în IT care aduc o inovație, valoarea finanțării este cuprinsă între 1 si 6 milioane de Euro.

Cheltuieli eligibile pentru firmele din domeniul IT:

  • Cheltuieli aferente achiziționării de hardware TIC, dispozitive și echipamente aferente (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune), justificate din punct de vedere al implementării aplicației de proiect. Sunt excluse elemente de mobilier care nu au legătură cu funcționarea produselor/aplicațiilor informatice implementate prin aplicația de proiect;
  • Cheltuieli aferente realizării rețelei LAN necesară pentru implementarea aplicației de proiect;
  • Cheltuieli aferente achiziționării si/sau dezvoltării aplicațiilor software/licențelor necesare implementării aplicației de proiect, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente;
  • Cheltuieli aferente achiziționării/realizării unui website de prezentare a companiei;
  • Cheltuieli aferente închirierii unui nume de domeniu nou “.ro” direct de la furnizorul național de domenii “.ro”;
  • Cheltuieli aferente închirierii soluției de semnătură electronică;
  • Cheltuieli aferente achiziționării de aplicații informatice specifice pentru persoanele cu dizabilități;
  • Cheltuieli aferente achiziționării soluțiilor IT pentru comerțul electronic;
  • Cheltuieli aferente achiziționării de servicii de consultanță pentru elaborarea documentațiilor necesare pregătirii aplicației de proiect propusă spre finanțare și/sau managementul aplicației de proiect (inclusiv elaborarea documentațiilor necesare implementării aplicației de proiect);
  • Cheltuieli aferente instruirii personalului care va utiliza produsele implementate/ achiziționate și cel care va asigura mentenanța;
  • Cheltuieli de achiziție a serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară (conform reglementărilor naționale în domeniul financiar-contabil) și tehnică (din perspectiva corespondenței rezultatului aplicației de proiect cu aplicația de finanțare și obiectivele POC).
Posted on by

Artificial Intelligence Defeats Lockheed F-16 Pilot In Darpa’s Virtual Dogfight | Investor’s Business Daily

In a semifinal Thursday, Lockheed beat Physics AI. Heron defeated Aurora in the other semifinal and then took down Lockheed in the final. Heron scored five kills vs. zero for the human pilot.

The first round on Tuesday featured each team flying their algorithms vs. adversary AI algorithms. The teams then competed against each other in a round-robin style competition Wednesday.
— www.investors.com/news/artificial-intelligence-lockheed-martin-f16-pilot-virtual-darpa-dogfight/

Posted on by

Farmers Could Soon Be Hedging Their Risks With Decentralized Weather Data

Farmers are likely the hardest hit by weather unpredictability. For many, severe weather conditions can lead to the loss of their livelihood, or even starvation. Although farmer insurance has been around for decades — if not centuries — according to Jha, it is unaffordable for the vast majority:

“If you had less than two hundred thousand dollars in premium to spend, you actually had no real access.”

Arbol blockchain infrastructure. Source: Arbol.

Jha claims that Arbol both lowers the entry barrier and makes hedging less expensive. With blockchain, settlements and payouts can be instant, whereas in the centralized world, participants may have to wait weeks, if not months. 

Farmers can hedge against various adverse weather conditions having a negative impact on their crops. They can buy a hedge — for example, if a temperature in their region reaches a critical level, which will trigger an automatic payout. By adding Chainlink’s oracalized weather data feeds, the company’s platform has become more decentralized and resilient. 

Posted on by

Report: Huawei Riddled With ‘Long Term Security Risks’ – ExtremeTech

UK officials tasked with evaluating Huawei’s network security and overall suitability to be a leading 5G partner in its upcoming deployments have released a report on their findings. The UK and Huawei have an agreement in which Huawei’s compliance with security standards is monitored by the Huawei Cyber Security Evaluation Centre (HCSEC). This organization is overseen by the HCSEC Oversight Board, who authored this most recent report. Their conclusions are quite negative — but they may also finally shed some light on why Huawei has been such a divisive topic over the past few years.

Warnings about Huawei’s security practices began during the Obama administration but ramped up after President Trump took office. What’s been missing from those reports, however, was any firm technical sense of why Huawei’s equipment and software were to be avoided. Did the equipment contain backdoors or other forms of spyware? One of the regular topics around the ExtremeTech water cooler has been the degree to which the government’s consistent-but-vague warnings reflected actual security concerns. In the interests of disclosure: I’ve tended to think the government probably did have reasons it wasn’t willing to publicly disclose. If the UK report reflects the US experience, there are definitely issues to be solved.

In its report, the HCSEC OB states that “Further significant technical issues have been identified in Huawei’s engineering processes, leading to new risks in the UK telecommunications networks” (emphasis original). It also states that Huawei has made no progress towards resolving any of the critical security issues identified in the previous year. As a result, the Oversight Board writes that it would be “inappropriate to change the level of assurance from last year or to make any comment on potential future levels of assurance.”
— www.extremetech.com/internet/288570-report-huawei-riddled-with-long-term-security-risks