Posted on

Best Medtech products and technologies to launch internationally as Startups

Determining the “best” medtech products to launch internationally can depend on various factors, including market demand, innovation, regulatory approval, and the specific needs of healthcare systems in different countries. However, here are some medtech products and technologies that have the potential to make a significant impact on the international healthcare market:

1. Telemedicine Platforms: Telemedicine and telehealth platforms have gained tremendous importance, especially after the COVID-19 pandemic. These platforms enable remote healthcare consultations, monitoring, and diagnostics, making healthcare services more accessible to people worldwide.

2. Wearable Health Technology: Wearable devices like smartwatches and fitness trackers have evolved to include more sophisticated health monitoring features, such as ECG, blood pressure, and continuous glucose monitoring. These can assist individuals in monitoring their health and can also provide valuable data to healthcare professionals.

3. AI-Assisted Diagnostics: Artificial intelligence (AI) is being used to analyze medical images, such as X-rays, CT scans, and MRIs, to improve the speed and accuracy of diagnostics. AI can also help with predictive analytics and personalized treatment plans.

4. Remote Patient Monitoring: Remote monitoring devices and apps enable healthcare providers to track patients’ vital signs and health metrics outside of traditional clinical settings. This can be especially beneficial for patients with chronic conditions.

5. Robotic Surgery Systems: Surgical robots, like the da Vinci Surgical System, are becoming more widely adopted for minimally invasive surgeries. These systems offer greater precision and dexterity, potentially reducing recovery times.

6. 3D Printing for Medical Devices: 3D printing is revolutionizing the production of custom implants, prosthetics, and medical devices. This technology allows for highly personalized solutions for patients.

7. Point-of-Care Diagnostic Tools: Portable and easy-to-use diagnostic devices, including those for infectious diseases and chronic conditions, can improve healthcare delivery in underserved areas and remote locations.

8. Genome Sequencing and Personalized Medicine: Advances in genomics and personalized medicine are helping to tailor treatment plans to an individual’s genetic makeup, potentially improving treatment outcomes and reducing adverse effects.

9. Remote Surgical Training and Support: Remote surgical training and support platforms allow expert surgeons to guide and assist less experienced surgeons during complex procedures, increasing access to specialized care.

10. Advanced Implantable Devices: Innovations in implantable devices, such as bioelectronic implants for chronic conditions and neuromodulation devices, are improving the quality of life for patients.

11. Medication Adherence Technology: Digital solutions to improve patient medication adherence, such as smart pill dispensers and mobile apps, can help manage chronic conditions more effectively.

12. Healthcare Data Analytics: Big data and analytics are helping healthcare providers make data-driven decisions, improve patient outcomes, and manage resources more efficiently.

13. Virtual Reality (VR) and Augmented Reality (AR) in Healthcare: VR and AR technologies are being used for medical training, patient education, and even in surgical planning and visualization.

14. Gene Editing and CRISPR Technology: CRISPR-Cas9 and related gene-editing technologies have the potential to treat genetic disorders and certain diseases more effectively.

When launching medtech products internationally, it’s essential to consider regulatory requirements, cultural and demographic factors, healthcare infrastructure, and potential partnerships with local healthcare providers. Conducting thorough market research and addressing any unique challenges in each target market is crucial for success.

Posted on

10 moduri prin care poți ajuta startup-urile să se dezvolte

 

1. Investiții financiare: Dacă dispui de resurse financiare, poți să investești în startup-uri care te interesează. Poți investi direct sau prin intermediul unui fond de investiții. Prin finanțare, poți ajuta startup-urile să-și dezvolte produsele, să-și extindă echipele și să-și crească prezența pe piață.

2. Mentorat: Dacă ai experiență în domeniul afacerilor sau într-un domeniu relevant pentru startup-uri, poți să oferi mentorat. Ajuți antreprenorii să evite greșeli comune, să-și dezvolte strategiile și să-și extindă rețelele de contact. Mentoratul poate fi extrem de valoros pentru startup-uri în creștere.

3. Resurse și expertiză: Poți să pui la dispoziție resurse și expertiză pentru a ajuta startup-urile să-și dezvolte afacerile. Acest lucru poate include oferirea de servicii sau tehnologii, precum și consultanță în domenii cum ar fi marketingul, dezvoltarea produselor sau gestionarea resurselor umane.

4. Networking: Poți să conectezi startup-urile cu oameni cheie din industrie, potențiali clienți, investitori sau parteneri de afaceri. O rețea extinsă poate face o diferență semnificativă pentru succesul unei afaceri în creștere.

5. Feedback și teste: Oferă feedback sincer și constructive startup-urilor cu privire la produsele sau serviciile lor. Poți să fii un beta-tester sau să participi la evenimente de testare a produselor pentru a ajuta la îmbunătățirea acestora.

6. Promovare și susținere: Poți să promovezi startup-urile pe rețelele de socializare, să scrii despre ele sau să le oferi o platformă pentru a-și prezenta produsele sau serviciile. O susținere publică poate spori vizibilitatea și credibilitatea lor.

7. Implicare în comunitate: Participarea în comunitățile locale sau globale de startup-uri poate fi o modalitate excelentă de a cunoaște startup-urile și de a le oferi sprijin. Poți să participi la evenimente, conferințe și hackathoane sau să fii voluntar în organizații care susțin startup-urile.

8. Achiziționarea de produse sau servicii: Cumpărarea produselor sau serviciilor oferite de startup-uri poate ajuta la susținerea lor financiară. Dacă produsele sau serviciile lor sunt relevante pentru tine, consideră să le folosești în locul altor alternative mai mari.

9. Participarea ca investitor înger: Poți să investești ca investitor înger în startup-uri care te interesează. Investitorii îngeri sunt persoane fizice care investesc bani proprii în schimbul unei părți din acțiunile startup-ului.

10. Asociere în afaceri: Dacă ai o afacere sau competențe care se potrivesc cu un startup, poți să explorezi opțiuni de colaborare sau asociere în afaceri care să fie benefice pentru ambele părți.

Fiecare dintre aceste modalități poate contribui la sprijinirea startup-urilor și la contribuirea la creșterea lor. Alegerea depinde de resursele și experiența ta, precum și de interesele tale în domeniul antreprenoriatului.

Posted on

Dezvoltarea întreprinderilor și a Antreprenoriatului Programului Tranziție Justă (PTJ) – Investiții pentru dezvoltarea IMM-urilor care sprijină creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă 

 

Finanțarea nerambursabilă minimă este de 200.000 euro, iar cea maximă de 8 milioane euro.

Solicitantul se încadrează în categoria microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii

Cofinantare:

Apel Ajutor regional Microîntreprinderi Ajutor regional Întreprinderi mici Ajutor regional Întreprinderi mijlocii Ajutor de minimis
Gorj 75% 75% 75% 90%
Hunedoara 70% 70% 60% 90%
ITI Valea Jiului 70% 70% 60% 90%
Dolj 75% 75% 75% 90%
Galați 75% 75% 75% 90%
Prahova 75% 75% 75% 90%
Mureș 70% 70% 60% 90%

 

Categorii de investiții:

 

Investiții în active corporale: 

– lucrări de construire, extindere a spațiilor de producție/ prestare de servicii, inclusiv a utilităților generale aferente (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, PSI)

– achiziționarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică, de natura mijloacelor fixe, cu excepția mijloacelor de transport;

– achiziționarea de instalații/ echipamente specifice în scopul implementării măsurilor legate de contribuția la dezvoltarea durabilă punctate în cadrul evaluării tehnice și financiare- introducerea sau adoptarea de tehnologii verzi. Aceste elemente nu pot constitui obiectivul unic al investiției unice.

Investiții în active necorporale:

  • brevete, licențe, mărci comerciale, programe informatice aferente investiției propuse, alte drepturi şi active similare, utilizate exclusiv în domeniul de activitate vizat de proiect.

Investițiile propuse trebuie să fie investiții inițiale

– crearea unei unități noi de producție și/sau servicii

– extinderea capacității unei unități existente

– diversificarea producției unei unități prin produse/servicii care nu au fost fabricate/prestate anterior în unitate

– o schimbare fundamentală a procesului general de producție a produsului (produselor) sau a prestării generale a serviciului (serviciilor) vizat(e) de investiția în unitate, în sensul prezentului ghid, cu scopul reconversiei economice pentru o economie verde;

Numărulminim delocuri demuncă nou

create

Valoarea finanțării

nerambursabilesolicitate

Apel PTJ
(1) (2) (3)
PTJ/P1/1.1/1

.A/GJ,PTJ/P2/1.1/1

.A/HD,

PTJ/P2/1.1/1

.A/HD ITI

Valea Jiului

PTJ/P3/1.1/1

.A/DJ,PTJ/P4/1.1/1

.A/GL,PTJ/P5/1.1/1

.A/PH,PTJ/P6/1.1/1

.A/MS

< 0,5 mil euro 3
>= 0,5 mil euro și

< 1 mil euro

6
>= 1 mil euro și < 1,5 mileuro 9
>= 1,5 mil euro și < 2 mileuro 12
>=2 mil euro și < 3,5 mileuro 24
>=3,5 mil euro și < 5 mileuro 36

Pentru evaluare următoarele documente:

  1. CUI-ul societății
  2. Certificatul constatator
  3. Bilanțul pe anul 2022.

 

Posted on

GRANTURI PENTRU SPRIJINIREA ANTREPRENORILOR ÎN DEZVOLTAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE AVANSATE

PILONUL III. CREȘTERE INTELIGENTĂ, SUSTENABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII, INCLUSIV COEZIUNE ECONOMICĂ, LOCURI DE MUNCĂ, PRODUCTIVITATE, COMPETITIVITATE, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE, PRECUM ȘI O PIAȚĂ INTERNĂ FUNCȚIONALĂ, CU ÎNTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCII (IMM-URI) PUTERNICE

COMPONENTA C9. SUPORT PENTRU SECTORUL PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE

INVESTIȚIA I3. SCHEME DE AJUTOR PENTRU SECTORUL PRIVAT

MĂSURA 1. SCHEMĂ DE MINIMIS ȘI SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT ÎN CONTEXTUL DIGITALIZĂRII IMM-URILOR

  1. întreprindere mijlocie – întreprindere care are între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deține active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro;
  2. întreprindere mică – întreprindere care are între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deține active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
  3. microîntreprindere – întreprindere care are până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deține active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
  4. întreprindere mare – întreprindere care are cel puțin 250 de angajați și realizează o cifră de afaceri anuală netă care depășește 50 de milioane de euro sau active totale care depășesc 43 de milioane de euro, echivalent în lei;

Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate cum ar fi: inteligența artificială, datele și cloud computingul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică.

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență stabilește ca obiectiv obligatoriu ca cel puțin 20% din alocarea totală a planului să contribuie la tranziția digitală sau la provocările digitale. Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România (SNADNR) a contribuit la asigurarea coerenței și la consolidarea sinergiilor între acțiuni și investiții în diferite domenii ale economiei digitale. Cu toate acestea, efectele implementării SNADNR sunt minime.

Digitalizarea are un impact profund și generalizat asupra tuturor aspectelor societății și ale economiei: producția, distribuția, consumul, muncă și timpul liber. IMM-urile sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari, în vederea adaptării în consecință a modelelor proprii de afaceri și a adoptării tehnologiilor digitale necesare, astfel încât clienții să le considere în continuare competitive și atractive. În acest context, Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME) a definit digitalizarea drept cea mai mare provocare pentru majoritatea IMM-urilor europene

Digitalizarea are multiple beneficii. IMM-urile își pot crește competitivitatea prin raționalizarea și accelerarea proceselor din etapa de concepere până în etapa de livrare, pot să își extindă accesul pe piață și integrarea lanțului valoric prin intermediul platformelor digitale și pot să îmbunătățească relațiile cu clienții utilizând platformele de comunicare socială și serviciile digitale pentru clienți. În plus, digitalizarea poate permite IMM-urilor să inoveze, oferind noi produse sau servicii digitale sau lărgindu-și gama existentă de servicii cu servicii digitale suplimentare.

Digitalizarea duce la apariția unor noi modele de organizare a muncii în cadrul IMM-urilor. Adoptarea unor modalități de lucru inovatoare, care să implice într-o anumită măsură munca de la distanță și care să ofere o autonomie mai mare angajaților prin crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, poate răspunde nevoilor managerilor și angajaților, adesea obligați, în cazul întreprinderilor mai mici, să își asume numeroase roluri. Pe de altă parte, ea poate duce la noi forme de instabilitate și de alienare, care implică riscul subminării satisfacției angajaților și a mediilor de lucru din cadrul IMM-urilor.

De asemenea, există o serie de provocări asociate cu digitalizarea. Transformarea digitală a societății, intensificată de criza COVID-19, a extins peisajul amenințărilor și aduce noi provocări, care necesită răspunsuri adaptate și inovatoare. Numărul atacurilor cibernetice continuă să crească, atacurile din ce în ce mai sofisticate provenind dintr-o gamă largă de surse atât din interiorul, cât și din afara UE.

Prin urmare, întreprinderile ar trebui să conducă eforturile pentru o digitalizare sigură și vor împărtăși responsabilitatea în asigurarea unei transformări digitale securizate cibernetice.

O serie de sectoare critice precum transporturile, energia, sănătatea și finanțele au devenit tot mai dependente de tehnologiile digitale pentru a-și desfășura activitățile de bază. Digitalizarea oferă oportunități enorme și asigură soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă Europa, nu în ultimul rând în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar, în același timp, expune economia și societatea la amenințări cibernetice.

Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024.

 

Domeniul de intervenție / tipul de intervenție Coeficientul pentru tranziția digitală Alocare financiară
Capacități de calcul de înaltă performanță și de informatică cuantică/capacități de comunicare cuantică (inclusiv criptare cuantică); 100% 130 mil. EUR
Proiectarea, producția și integrarea sistemelor în domeniul microelectronicii;
Următoarea generație de capacități de date, cloud și edge (infrastructuri, platforme și servicii);
Realitatea virtuală și augmentată
Tehnologia profundă și alte tehnologii avansate digitale
Investiții în securizarea lanțului digital de aprovizionare
Securitatea cibernetică: dezvoltarea și implementarea de tehnologii, măsuri și structuri de sprijin în materie de securitate cibernetică pentru utilizatorii din sectorul public și privat. 100% 20 mil. EUR

Activitățile sprijinite în cadrul investiției/operațiunii

Prin intermediul acestei operațiuni vor fi sprijinite:

 Investiții în active corporale și necorporale în cadrul unei investiții inițiale care să sprijine întreprinderile în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate cum ar fi inteligența artificială, datele și cloud computing-ul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică precum:

  • achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru calculul de înaltă performanță și cuantică, echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation);
  • achiziții de tehnologii blockchain (ce favorizează în principal industria de producție și lanțul de aprovizionare prin automatizare, planificarea resurselor întreprinderii, schimb eficient de date, IoT (internetul obiectelor), IIoT (internetul industrial al obiectelor), Big Data, Cloud computing și inteligență artificială);
  • achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică;
  • achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;
  • achiziția de date și cloud computing (cu condiția ca aceste achiziții să poate fi încadrate la imobilizări necorporale);

Investiții în cercetare industrială și dezvoltare experimentală privind dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate.

Finanțarea acordată în cadrul prezentului apel de proiecte

(1) Valoarea totală alocată care va fi acordat în cadrul prezentului apel este de 150 milioane euro din cadrul PNRR, împărțită pe următoarele domenii de activitate considerate prioritare la nivel național:

  1. industrie alimentară, industrie prelucrătoare, construcții: 75 milioane euro.
  2. industrie auto, transport și distribuție, servicii adresate populației, turism și alte activități/domenii eligibile: 75 milioane euro.

(2) Valoarea finanțării în euro se calculează în lei la cursul de schimb InforEuro valabil la data semnării contractului de finanțare.

 

Cursul valutar utilizat este cursul Inforeuro aferent lunii aprilie 2023: 1 euro = 4.9483 lei.

Valoare Asistenței Financiare Nerambursabilă pentru întreg proiectul de dezvoltare tehnologii digitale avansate acordată (nu mai mult de 5 ori Cifra de Afaceri pe anul 2022 a liderului de proiect).

Plafonul maxim al finanțării nerambursabile se va determina în funcție de categoria în care se încadrează liderul de proiect, astfel:

  • Microîntreprinderi – maxim 500’000 euro;
  • Întreprinderi mici – maxim 1.500.000 euro;
  • Întreprinderi mijlocii –maxim 3.000.000 euro.
AJUTOR  REGIONAL
Denumirea regiunii NUTS ÎNTREPRINDERI MIJLOCII MICRO/ ÎNTREPRINDERI MICI  
 
Nord-Vest  
Bihor 50% 60%  
Bistrița-Năsăud 60% 70%  
Cluj 50% 60%  
Maramureș 60% 70%  
Satu Mare 60% 70%  
Sălaj 60% 70%  
Centru  
Alba 60% 70%  
Brașov 50% 60%  
Covasna 50% 60%  
Harghita 50% 60%  
Mureș 60% 70%  
Sibiu 50% 60%  
Nord-Est  
Bacău 70% 75%  
Botoșani 70% 75%  
Iași 60% 70%  
Neamț 70% 75%  
Suceava 70% 75%  
Vaslui 70% 75%  
Sud-Est  
Brăila 70% 75%  
Buzău 70% 75%  
Constanța 60% 70%  
Galați 70% 75%  
Vrancea 70% 75%  
Tulcea 70% 75%  
Sud-Muntenia  
Argeș 60% 70%  
Călărași 70% 75%  
Dâmbovița 60% 70%  
Giurgiu 60% 70%  
Ialomița 70% 75%  
Prahova 70% 75%  
Teleorman 70% 75%  
Sud-Vest Oltenia  
Dolj 70% 75%  
Gorj 70% 75%  
Mehedinți 70% 75%  
Olt 70% 75%  
Vâlcea 70% 75%  
Vest  
Arad 40% 50%  
Caraș-Severin 50% 60%  
Hunedoara 50% 60%  
Timiș 40% 50%  

Solicitanți eligibili:

Formele asociative (parteneriatele*) formate din:

1) Lider (IMM cu activitate non-IT):

Întreprinderi înființate în baza Legii nr. 31/1990 republicată privind societățile, Legii nr. 1/2005 republicată privind organizarea și funcționarea cooperației, respectiv OUG nr. 6/2011 actualizată pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare și au sediul social în România.

2) Partener (IMM cu activitate IT):

IMM care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

      1. înființat în baza Legii nr. 31/1990 republicată privind societățile, Legii nr. 1/2005 republicată privind organizarea și funcționarea cooperației, respectiv OUG nr. 6/2011 actualizată pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare și au sediul social în România.
      2. activează în cel puțin unul dintre următoarele sectoare (coduri CAEN):
        1. 5829 – Activități de editare a altor produse software;
        2. 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client);
      • 6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației;
      1. 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul;
      2. 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației;
      3. 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe
      • 6312 – Activități ale portalurilor web;
      • 6399 – Alte activități de servicii informaționale n.c.a.;
      1. 7211 – Cercetare-dezvoltare în biotehnologie;
      2. 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie.

Notă: Selecția partenerului IMM cu activitate în domeniul IT se va realiza cu respectarea regimului incompatibilităților, al conflictului de interese și al următoarelor principii: transparență, nediscriminare, tratament egal, eficiența utilizării fondurilor.

Posted on

PNRR – Componenta 7 – Transformare digitală Investiției I3. Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină, I3.3 – Investiții în sistemele informatice și în infrastructura digitală a unităților sanitare publice

MINISTERUL SANATATII a lansat pe data 06.07.2023 Componenta 7 – Transformare digitală Investiției I3. Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină, I3.3 – Investiții în sistemele informatice și în infrastructura digitală a unităților sanitare publice din cadrul PNRR.

 

Solicitanti eligibili:

Beneficiarii eligibili sunt reprezentați de orice unitate sanitară publică din subordinea: 

➢ Unităților administrativ-teritoriale (UAT), definite conform OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și constituite potrivit Legii nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 

➢ Altor autorități și instituții publice centrale, inclusiv instituții din sfera apărării, ordinii publice și siguranței naționale, respectiv Academiei Române; 

➢ Ministerului Sănătății și altor ministere cu rețea sanitară proprie aflate în subordinea sau în coordonarea acestora. 

➢ Unitățile sanitare aflate în coordonarea/subordinea unităților de învățământ superior. 

 

Solicitanții și aplicanții eligibili (Liderii de parteneriat) sunt reprezentați de instituțiile din domeniul sănătății, unitățile sanitare publice sau de entitățile în subordinea cărora funcționează. Pentru depunerea proiectelor pe platforma proiecte.pnrr.gov.ro va fi necesar să fie realizat un parteneriat între unitatea sanitară, ordonatorul principal de credite și/sau UAT, în care să fie menționat liderul de parteneriat și dreptul de a încărca proiectul pe platforma dedicată. Liderul de parteneriat poate să fie orice entitate parte a acordului de parteneriat – inclusiv unitatea sanitară. 

 

Activitati eligibile:

 

Componenta 1: Îmbunătățirea rețelelor de comunicații 

Componenta 2: Implementarea și/sau îmbunătățirea software-ului clinic și a interoperabilității 

Componenta 3: Implementarea și/sau îmbunătățirea software-ului non-clinic și a interoperabilității

 

Notă: Validarea cererilor de plată va fi condiționată de existența certificatelor de instruire/training emise de furnizorul de soluții digitale pentru toate componentele instalate la nivelul unității sanitare; 

Notă: Validarea cererilor de plată va fi condiționată de includerea în cadrul soluțiilor digitale instalate a suportului tehnic oferit de către furnzior pentru minim 5 ani (pentru soluția software) și minim 2 ani (pentru echipamentele hardware) de la punerea în funcțiune;

Perioada de implementare a activităților proiectului nu va depăși 30 aprilie 2025.

 

Este obligatoriu ca proiectele propuse spre finanțare să conțină: 

– Digitalizarea interacțiunii cu terți: Prin terț se înțeleg diferite entități cu care Instituția/Unitatea sanitară intră în contact: pacienți, societăți comerciale etc; 

– Digitalizarea fluxurilor interne specifice și instituționale (suport) / digitalizarea proceselor; 

– Pregătirea sistemului pentru interoperabilitate cu alte instituții/unități sanitare respectiv pentru integrare/consolidare și replicare date; 

– Cursuri de formare pentru angajați. 

 

Valoarea maximă eligibilă/nerambursabilă a unui proiect:

 

o Institut regional/național: maxim 1.000.000 € (fără TVA); 

o Unitate sanitară aflată în subordinea ministerelor și instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, instituțiilor de invățământ superior, respectiv a Academiei Române: maxim 1.000.000 € (fără TVA); 

o Spital județean clinic: maxim 1.000.000 € (fără TVA); 

o Spital județean: maxim 750.000 € (fără TVA); 

o Spital municipal clinic: maxim 1.000.000 € (fără TVA); 

o Spital municipal: maxim 500.000 € (fără TVA); 

o Spital orășenesc: maxim 250.000 € (fără TVA); 

 

Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului fără TVA.

 

 

La nivelul fiecărui beneficiar va fi necesar: 

➢ Realizarea unui document intern referitor la necesitatea digitalizării. Acesta trebuie sa includă: analiza nevoilor, analiza fluxurilor, posibilitățile de digitalizare, resursele necesare, rezultatele așteptate ; 

➢ Realizarea unei note de fundamentare /studiu de oportunitate/alt document justificativ după caz, aprobat de către conducătorul unității/structurii sanitare. Nota de fundamentare /studiul de oportunitate/alt document justificativ va face referire la întreg documentul de analiză critică sau doar la o parte din acesta; 

➢ Pentru justificarea bugetului propus, cererea de finanțare va fi însoțită de documente justificative pentru fiecare tip de cost (de exemplu minim 1 contract similar / oferte de preț etc.). 

 

Notă: Proiectul propus spre finanțare trebuie să prevadă echipamente/dotări cu cele mai noi tehnologii disponibile, inovative, respectiv modul în care acestea se vor încadra în fluxul existent de lucru.

 

Calendar:

Data deschidere platformă pentru depunere dosare de finanțare: 07 iulie 2023, ora 10:00

Data închiderii: 04 august 2023, ora 16:00

Posted on

5 topics for Disruptive technologies & the future of Financial Services, challenges and opportunities

 

1. Blockchain’s Impact on Remittances:
This topic highlights how blockchain technology has revolutionized remittance services by providing faster, more secure, and cost-effective cross-border transactions. The panel can discuss the potential of blockchain in reducing remittance fees, increasing transparency, and improving financial inclusion for individuals who rely on remittances.

2. Fintech Startups Disrupting Traditional Banking:
This topic focuses on the rise of fintech startups challenging traditional banking institutions. The panel can explore how these startups leverage innovative technologies like mobile banking, digital wallets, and robo-advisors to provide convenient and personalized financial services. They can discuss the challenges faced by traditional banks in adapting to this disruption and the opportunities for collaboration and partnership.

3. Artificial Intelligence and Personalized Banking:
This topic highlights how artificial intelligence is transforming the banking industry by enabling personalized customer experiences. The panel can discuss how AI-powered chatbots and virtual assistants enhance customer interactions, offer tailored financial advice, and automate routine tasks. They can delve into the challenges and ethical considerations related to data privacy and security in the era of AI-driven banking.

4. Regulatory Frameworks for Cryptocurrencies:
This topic explores the regulatory challenges associated with cryptocurrencies and their impact on financial services. The panel can discuss the different approaches taken by governments and regulatory bodies to address issues such as investor protection, anti-money laundering, and taxation. They can also discuss the potential benefits of clear and well-defined regulatory frameworks for fostering innovation and stability in the cryptocurrency ecosystem.

5. Open Banking and the Future of Financial Services:
This topic examines the concept of open banking and its potential to transform the financial industry. The panel can discuss how open banking APIs enable secure data sharing between financial institutions and third-party providers, promoting competition and innovation. They can explore the challenges of data privacy and cybersecurity in open banking, as well as the opportunities for creating innovative products and services through collaboration between traditional banks and fintech startups.

 

Posted on

Event invitation: Annual Payments Forum, National Bank of Romania, 24th May 2023

We‘re glad to invite you:

LEW.RO Software Solutions &
LEW.AM Asset Management, partners for the
National Bank of Romania Event
Annual Payments Forum,
Wednesday, 24th May 2023

You can register here: https://ceeperspective.eu/current-event/

#platforms #payments #blockchain #banking #AI #assetmanagement

Posted on

10 top advantages of Initial Token Offerings (ITOs) vs. traditional Initial Public Offerings (IPOs)

Initial Token Offerings (ITOs) have several advantages over Initial Public Offerings (IPOs):

Accessibility:

ITOs have lower entry barriers, allowing individuals from around the world to participate and invest in projects, whereas IPOs are typically limited to institutional investors and wealthy individuals.

Speed and efficiency:

ITOs can be launched relatively quickly and require less paperwork and regulatory processes compared to IPOs, which often involve extensive legal and financial compliance requirements.

Global reach:

ITOs can attract a global investor base, enabling projects to raise funds from a diverse pool of participants, while IPOs are typically limited to investors within a specific jurisdiction.

Liquidity:

Tokens issued through ITOs can provide immediate liquidity for investors, as they can be traded on cryptocurrency exchanges shortly after the offering. In contrast, IPO shares often have lock-up periods, restricting investors from selling their shares for a certain period.

Innovation and flexibility:

ITOs allow projects to explore innovative concepts and business models, as they are not subject to the same regulatory constraints as IPOs. ITOs also offer more flexibility in terms of token design, functionality, and utility.

Democratization of investment:

ITOs provide an opportunity for retail investors to participate in early-stage investment opportunities that were traditionally reserved for venture capitalists and institutional investors through IPOs.

Lower costs:

ITOs can be cost-effective for both issuers and investors, as they eliminate the need for intermediaries such as underwriters, brokers, and transfer agents, reducing associated fees and expenses.

Token utility:

Tokens issued through ITOs often have utility within the project’s ecosystem, providing holders with access to specific services, products, or benefits. This intrinsic value of tokens can potentially attract more investors.

Decentralization:

ITOs are typically associated with blockchain-based projects, emphasizing decentralization and community involvement. This decentralized nature aligns with the principles of blockchain technology and attracts enthusiasts and supporters of decentralized systems.

Faster access to capital:

ITOs allow projects to raise funds quickly, often within a matter of weeks or even days. This speed can be particularly advantageous for startups and innovative projects that require immediate funding to accelerate their development.

 

See more on Tokenization

 

 

Posted on

Băncile americane au pierdut sute de miliarde de dolari / Cum a golit Rezerva Federală sistemul financiar de depozite

Este ușor de înțeles cum sunt distruși banii în cazul unei curse bancare tradiționale. Imaginați-vă bărbații cu pălării de sus care țipă la funcționari în “Mary Poppins”. Mulțimea își vrea banii, iar casierii băncilor încearcă să le ofere. Dar, când clienții fug, personalul nu poate satisface toți cei care vin înainte ca instituția să se prăbușească. Datoriile rămase (care, în cazul băncilor, includ depozitele) sunt șterse.

Acest lucru nu se întâmplă în era digitală. Deponenții care au fugit de Silicon Valley Bank (svb) nu au cerut bancnote și monede. Ei doreau ca soldurile lor să fie transferate în altă parte. Nici depozitele nu au fost anulate atunci când banca a dat faliment. În schimb, autoritățile de reglementare au promis că îi vor despăgubi pe clienții svb. Deși falimentul instituției a fost o veste proastă pentru acționari, nu ar fi trebuit să reducă valoarea agregată a depozitelor din sistemul bancar.

Ceea ce este ciudat este că depozitele din băncile americane sunt totuși în scădere. În ultimul an, cele din băncile comerciale s-au scumpit cu jumătate de trilion de dolari, o scădere de aproape 3%. Acest lucru face ca sistemul financiar să fie mai fragil, deoarece băncile trebuie să se micșoreze pentru a-și rambursa depozitele. Unde se duc banii?

Răspunsul începe cu fondurile de piață monetară, vehicule de investiții cu risc scăzut care cumpără datorie guvernamentală și corporativă pe termen scurt. Acestea au înregistrat intrări de 121 de miliarde de dolari săptămâna trecută, deoarece svb a eșuat. Cu toate acestea, banii nu intră de fapt în astfel de vehicule, deoarece acestea nu pot accepta depozite. În schimb, numerarul care părăsește o bancă pentru un fond de piață monetară este creditat în contul bancar al fondului, de unde este folosit pentru a cumpăra hârtii comerciale sau datorii pe termen scurt în care investește fondul. Atunci când fondul utilizează banii în acest mod, aceștia se varsă în contul bancar al instituției care vinde activul. Astfel, intrările în fondurile de piață monetară ar trebui să amestece depozitele în sistemul bancar, mai degrabă decât să le scoată din acesta.

Și asta este ceea ce se întâmpla înainte. Cu toate acestea, există un mod obscur prin care fondurile de piață monetară pot aspira depozitele din sistemul bancar: mecanismul reverse-repo al Rezervei Federale, care a fost introdus în 2013. Acest sistem a reprezentat o modificare aparent inofensivă a instalațiilor sistemului financiar care, un deceniu mai târziu, ar putea avea un impact profund destabilizator asupra băncilor.

Într-o tranzacție repo obișnuită, o bancă se împrumută de la concurenți sau de la banca centrală și depune în schimb garanții. În cazul unei tranzacții reverse repo se întâmplă exact invers. O bancă din umbră, cum ar fi un fond de piață monetară, dă instrucțiuni băncii sale custode să depună rezerve la Fed în schimbul unor titluri de valoare. Sistemul era menit să ajute Fed să iasă din situația de rate foarte scăzute prin stabilirea unui nivel minim al costurilor de împrumut pe piața interbancară. La urma urmei, de ce ar împrumuta vreodată o bancă sau o bancă fantomă colegilor săi la o rată mai mică decât cea disponibilă de la Fed?

Dar utilizarea facilității a crescut în ultimii ani, datorită relaxării cantitative (qe) pe scară largă în timpul crizei din anii ’19 și a modificărilor de reglementare care au lăsat băncile pline de numerar. qe creează depozite: atunci când Fed cumpără o obligațiune de la un fond de investiții, o bancă trebuie să intermedieze tranzacția. Contul bancar al fondului se umflă; la fel și contul de rezervă al băncii la Fed. De la începutul qe în 2020 și până la sfârșitul său, doi ani mai târziu, depozitele din băncile comerciale au crescut cu 4,5 mld. dolari, aproximativ la fel ca și creșterea propriului bilanț al Fed.

Pentru o vreme, băncile au putut face față intrărilor, deoarece Fed a decis, la începutul lui covid, să relaxeze o reglementare cunoscută sub numele de “rata suplimentară de îndatorare” (slr). Astfel, creșterea bilanțurilor băncilor comerciale nu a mai fost obligată să atragă mai mult capital, permițându-le să folosească în condiții de siguranță intrările de depozite pentru a crește deținerile de obligațiuni de trezorerie și numerar. Băncile au profitat în mod corespunzător de această oportunitate, cumpărând obligațiuni de trezorerie și de agenție în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Apoi, în martie 2021, Fed a lăsat să expire scutirea de la slr. Ca urmare, băncile s-au trezit înotând în numerar nedorit. Acestea s-au restrâns prin reducerea împrumuturilor de la fondurile de pe piața monetară, care au ales în schimb să își parcheze numerarul la Fed. Până în 2022, fondurile aveau 1,7 mld. dolari depozitați peste noapte în mecanismul de reverse-repo al Fed, față de câteva miliarde de dolari cu un an înainte.

După căderea svb, băncile mici și mijlocii din America se tem de ieșirile de depozite. Problema este că înăsprirea monetară le-a făcut și mai probabile. Gara Afonso și colegii de la Federal Reserve Bank of New York constată că utilizarea fondurilor de pe piața monetară crește odată cu ratele, deoarece randamentele se ajustează mai rapid decât cele din depozitele bancare. Într-adevăr, Fed a majorat rata la tranzacțiile overnight-reverse-repo de la 0,05% în februarie 2022 la 4,8%, ceea ce o face mult mai atrăgătoare decât rata curentă a depozitelor bancare de 0,4%. Suma fondurilor de pe piața monetară parcate la Fed prin intermediul mecanismului reverse-repo – și, prin urmare, în afara sistemului bancar – a sărit cu jumătate de trilion de dolari în aceeași perioadă.

O licență pentru a tipări bani

Pentru cei care nu dețin o licență bancară, este mai bine să lase banii în facilitatea repo decât să îi lase într-o bancă. Nu numai că randamentul este considerabil mai mare, dar pur și simplu nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la falimentul Fed. Fondurile de piață monetară ar putea deveni, de fapt, “bănci înguste”: instituții care susțin depozitele consumatorilor cu rezervele băncii centrale, mai degrabă decât cu active cu randament mai mare, dar mai riscante. O bancă îngustă nu poate acorda împrumuturi firmelor sau să încheie credite ipotecare. De asemenea, nu poate da faliment.

Fed a fost mult timp sceptică față de astfel de instituții, temându-se că acestea ar submina băncile. În 2019, oficialii au refuzat o licență pentru tnb usa, un startup care urmărește să creeze o bancă îngustă. O preocupare similară a fost exprimată cu privire la deschiderea bilanțului Fed pentru fondurile de pe piața monetară. Când a fost înființată facilitatea de reverse-repo, Bill Dudley, pe atunci președinte al Fed din New York, s-a temut că aceasta ar putea duce la “dezintermedierea sistemului financiar”. În timpul unei crize financiare, aceasta ar putea exacerba instabilitatea, fondurile ieșind din activele mai riscante și ajungând în bilanțul Fed.

Deocamdată nu există niciun semn de grabă. Deocamdată, sistemul bancar se confruntă cu o sângerare lentă. Dar depozitele sunt din ce în ce mai rare, pe măsură ce sistemul este presat – iar băncile mici și mijlocii din America ar putea plăti prețul. (sursa)

Posted on

Movie tokenisation introduction and top rated movies that were filmed in Romania

Movie tokenization is a concept in the world of blockchain and cryptocurrency that involves the creation of digital tokens that represent ownership or investment in a particular film or movie project. These tokens can be bought, sold, and traded on various exchanges, and can provide investors with a way to participate in the movie industry without necessarily being involved in the production or distribution of the film.

The idea behind movie tokenization is that it allows investors to purchase a portion of a movie’s revenue stream, which can be a potentially lucrative investment opportunity. In some cases, the tokens may also come with other perks, such as access to special screenings, merchandise, or other benefits.

Romania has been a popular filming location for many international movies, thanks to its diverse landscape, rich history, and unique architecture. Here are some of the top-rated movies filmed in Romania:
  • The Whistleblower (2010): This drama-thriller was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Slatina.
  • The Zero Theorem (2013): This sci-fi movie was filmed in Romania, with scenes shot in Bucharest and other locations around the country.
  • Werewolf: The Beast Among Us (2012): This horror movie was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Brașov and Sighișoara.
  • Dracula Untold (2014): This movie tells the origin story of the famous vampire, with much of the filming taking place in Romania, including scenes shot at the Corvin Castle and the Borgo Pass.
  • Cold Mountain (2003): This Academy Award-winning movie was partially filmed in Romania, including scenes in the Carpathian Mountains and the medieval city of Sighișoara.
  • The Nun (2018): This horror movie was entirely filmed in Romania, with scenes shot at several locations, including the Corvin Castle, the Palace of the Parliament, and the Transfagarasan Highway.
  • Borat: Cultural Learnings of America for Make Benefit Glorious Nation of Kazakhstan (2006): Although the movie is set in Kazakhstan, most of the filming actually took place in Romania, including scenes shot in the towns of Glod and Sighișoara.
  • A Very Long Engagement (2004): This World War I drama was partially filmed in Romania, with scenes shot in the city of Brasov and the surrounding mountains.
  • The Last Tycoon (2012): This movie was partially filmed in Romania, with scenes shot in Bucharest and at the Palace of the Parliament.
  • Youth Without Youth (2007): This drama was filmed in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Sinaia.
  • The Death of Stalin (2017): This satirical comedy-drama was filmed in Romania, with scenes shot at the Palace of the Parliament in Bucharest.
  • The Cave (2019): This adventure-thriller was partially filmed in Romania, with scenes shot in the Apuseni Mountains and the Scarisoara Ice Cave.
  • Beyond the Hills (2012): This drama was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Vaslui.
  • The Brothers Bloom (2008): This comedy-drama was partially filmed in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Sinaia.
  • California Dreamin’ (2007): This drama was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Brasov, Sinaia, and Targoviste.