Posted on Leave a comment

Design the new logo of the European Open Science Cloud (EOSC) and win €5 000 !

EOSC Logo Competition

This is your opportunity to shape the visual identity of EOSC – the web of research data. Take part in the EOSC logo competition and create a new style for the European Open Science Cloud that supports cutting-edge research by providing data, tools and services.

Until 25 February 2022, the EOSC Association is accepting proposals for a logo that can be used across mediums, including, but not limited to, websites, social media and print materials. Eligible submissions will be first judged by a jury of renowned designers and EOSC experts. In a second step, shortlisted submissions will then be put to a vote by the broader EOSC community. The winner will be awarded a prize of €5 000 and will get the chance to present their work at the next EOSC Symposium, which brings together experts from across Europe.

Who can apply?
You can take part in the competition if you are a student or recent graduate (graduated in 2021) who

  • was born no earlier than 1991
  • is/ was enrolled for a bachelor or master’s degree in graphic design or a related topic
  • is completing/completed a degree in Albania, Armenia, Austria, Belgium, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Republic of Cyprus, Czechia, Denmark, Estonia, Faroe Islands, Finland, France, Georgia, Germany, Greece, Hungary, Iceland, Ireland, Israel, Italy, Kosovo, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Morocco, Norway, The Netherlands, Poland, Portugal, Romania, Serbia, Slovakia, Slovenia, Spain, Sweden, Switzerland, Tunisia, Turkey, Ukraine and the United Kingdom.
The logo should:

  • use max. 2 colours, if needed  in addition to white and/or black.
  • be flexible enough to use in multiple sizes and formats across different digital and print mediums.
  • be easy to resize and adapt. So, we prefer a horizontal logo layout with dimensions that are adapted for website banners and headers. If you wish to submit a vertical logo, you should also submit a horizontal adaptation of the logo.
  • be adapted for use in  grayscale and on light and dark backgrounds. You can submit the logo in different colours for light and dark backgrounds if you feel this is appropriate.

The main colours of the logo should pass the WCAG’s AA-level contrast test for graphical objects and user interface components. One of the main colours as a background colour and black as the main colour should also pass the AAA-level test for small and large text. Logo compliance can be checked using any of the following sites:

The logo or parts of it will also be used by projects and organisations around EOSC to create visual cohesion across initiatives. That is why we would also like you to submit a proposal for a “co-branded” logo template that allows the name of another project to be integrated within the new logo or combined with elements of the logo.

Posted on Leave a comment

PNRR: România va primi astăzi o a doua tranșă de prefinanțare în valoare de 1,9 miliarde de euro!

În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului.

Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

„Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor europene, Dan Vîlceanu.

Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.

Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.

Posted on Leave a comment

Startup Nation 2022: Ministrul Antreprenoriatului spune că își dorește să „dea drumul” programului pentru tineri

Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, a declarat, vineri, la Brașov, că își „dorește” să „dea drumul” în anul 2022 celor 12 programe de finanțare pentru antreprenori, prevăzute în bugetul de stat, inclusiv Start-Up Nation pentru tineri, în condițiile în care acest program are alocate doar credite de angajament, nu și bani pentru plăți, cel puțin momentan.

Îmi propun ca în cursul acestui an să dăm drumul la 12 programe care să vină în sprijinul IMM-urilor, dar și al companiilor din turism”, a transmis Cadariu, în cadrul întâlnirii de lucru desfășurate vineri, 7 ianuarie, la Brașov, la care au participat parlamentari, reprezentanți ai autorităților locale, dar și ai mediului de afaceri din această zonă.

Îmi doresc să întăresc dialogul social cu toți participanții din cadrul acestor întâlniri pentru conceperea de programe și proiecte care să ducă la dezvoltarea destinațiilor turistice atractive și a unui mediu antreprenorial competitiv pe termen lung, funcțional, din toate punctele de vedere. Astfel, îmi doresc ca anul acesta, pe lângă plata tuturor măsurilor restante, să punem în dezbatere 12 programe care să aibă grupuri țintă bine definite și a căror rezultate să vizeze în primul rând sustenabilitatea.

De la programe precum StartUp Nation pentru tineri, până la investiții pentru domeniul schiabil, suntem în acel punct al dialogului social în care trebuie să definim clar politicile publice care vor sta la baza creării noilor linii de finanțare, naționale sau europene. Domeniul turismului este unul strategic, iar acest lucru trebuie să se reflecte și în alocările bugetare pe care acest minister le va gestiona”, a mai spus ministrul, citat într-un comunicat oficial al MAT.

Startup Nation – buget de promisiuni în 2022

De precizat că în cazul programului Start-Up Nation III, redenumit START (Start-upTech-Nation), este prevăzut un buget de 500 de milioane de lei, credite de angajament.

Creditele de angajament permit lansarea înscrierilor, însă pentru plăți va fi nevoie de o rectificare bugetară pentru a transforma aceste credite de angajament în credite bugetare, adică bani efectiv puși în buget.

Problema este că, în baza acestor promisiuni, există riscul ca unii antreprenori, mai puțin experimentați (cum sunt de fapt la programele pentru startup-uri), să plătească bani grei unor consultanți de finanțări, ca avans, pentru a le face un plan de afaceri sau un proiect, iar în final guvernul să nu mai lanseze nimic sau să lanseze înscrierile, dar să nu mai aloce creditele bugetare necesare plăților.

De altfel, la ultimul program Start-Up Nation, ediția a doua, lansat în decembrie 2018, nici în ziua de azi nu s-au terminat plățile. În anul 2022, sunt bugetați circa 20 de milioane de lei pentru finalizarea plăților către firmele beneficiare Startup Nation 2018. E adevărat că a venit și această criză COVID care a blocat afaceri, activități, inclusiv în cazul firmelor care trebuiau să implementeze proiecte StartUp Nation.

Program lansat de guvernarea PSD (guvernul Grindeanu), în 2017, Start-Up Nation este acum rebotezat de noul Guvern Ciucă (PNL-PSD-UDMR) în START (Start-upTech-Nation). În fine, indiferent cum s-o numi, ideea este că NU sunt prinși bani pentru plăți în anul 2022, ci numai credite de angajament, de 500 de milioane de lei.

Dacă se va menține suma maximă acordată în anii trecuți, de 200.000 de lei pe firmă, vom avea cel mult 2.500 de „beneficiari declarați” la „noul Start-Up Nation”, mult sub edițiile precedente, când erau până la 10.000 pe lansare. Atenție, nu întâmplător i-am numit „beneficiari declarați”, pentru că aceste credte de angajament vor permite selectarea a 2.500 de beneficiari și eventual semnarea contractelor, dar pentru plăți va fi nevoie ca Guvernul să aloce credite bugetare, fie la rectificare bugetară în anul 2022, fie pe următorul buget de stat, în 2023, după experiențele de până acum.

Practic, antreprenori dornici de finanțare vor tocmi consultanți, vor plăți consultanță (ce care se vor înțelege așa cum consultantul), eventual vor fi selectați la finanțare START, iar apoi vor sta cu sufletul la gură să vadă dacă Guvernul (care o fi el până atunci) le va aloca plățile efective.

De remarcat că noul ministru Cadariu a făcut și o precizare interesantă: „StartUp Nation pentru tineri”. Celelalte două ediții alte programului, care s-au ținut, nu aveau o limită de vârstă pentru antreprenori, ci numai limită de vechime pentru firme.

Posted on

În decursul acestui an 14 apeluri ar urma să fie lansate prin fonduri norvegiene! Buget disponibil de 25 milioane EURO

În decursul anului 2021 urmează să fie lansate 14 noi oportunități de finanțare în domenii variate precum educație, cultură, dezvoltare locală, energie, sănătate și dezvoltarea afacerilor, conform calendarului publicat astăzi, 19 mai 2021, de către Punctul de contact în România privind Granturile SEE și Norvegiene.

 

Sănătate

Apel Buget (euro) Lansare estimată
Crearea de centre comunitare 3.500.000 Trimestrul 3 din 2021

 

Dezvoltarea afacerilor

Apel Buget (euro) Lansare estimată
Dezvoltarea modelelor de creștere a afacerilor 1.000.000 Trimestrul 2 din 2021
Dezvoltarea abilităților în afaceri 1.000.000 Trimestrul 2 din 2021

 

Dezvoltare locală

Apel Buget (euro) Lansare estimată
Intervenții prioritare în comunități marginalizate 1.647.059 Trimestrul 3 din 2021

 

Energie

Apel Buget (euro) Lansare estimată
Cursuri privine energia regenerabilă, eficiența energetică și securitatea energetică 3.000.000 Trimestrul 3 din 2021
Creșterea capacității de producție a energiei regenerabile 1.900.100 Trimestrul 3 din 2021
Cercetare și dezvoltare privind energia regenerabilă, eficiența energetică și securitatea energetică 4.100.000 Trimestrul 3 din 2021

Cultură

Apel Buget (euro) Lansare estimată
Sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă 2.000.000 Trimestrul 3 din 2021
Consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței 2.600.000 Trimestrul 3 din 2021

 

Educație

Apel Buget (euro) Lansare estimată
Mobilitate în învățământ superior 1.500.000 Trimestrul 3 din 2021
Cooperare în învățământ superior 1.500.000 Trimestrul 3 din 2021
Educație Școlară 140.000 Trimestrul 4 din 2021
Învățământ profesional și tehnic 407.648 Trimestrul 4 din 2021
Roma 895.648 Trimestrul 4 din 2021

Bugetul total alocat acestor apeluri ajunge la 25.190.455 euro.

Posted on

Apel II: Cereri de finanțare pentru noi Incubatoare de Afaceri în Regiunea Centru

A fost lansat la nivel regional, al doilea apel de cereri de proiecte pentru incubatoare de afaceri în Regiunea Centru, având un buget disponibil de 7 milioane euro, finanțare nerambursabilă. Peste 40 de persoane, reprezentanți ai autorităților publice locale, dar și ai IMM, interesați în dezvoltarea de afaceri în viitoarele structuri destinate incubării de firme noi, au participat la evenimentul online organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru. Fondurile sunt alocate prin Prioritatea de Investiții 2.1B – Incubatoare de afaceri, din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii.

În cadrul sesiunii de informare au fost prezentate condițiile de finanțare aplicabile în cadrul apelului, aspecte generale privind utilizarea aplicației MySMIS și regulile de identitate vizuală valabile pentru POR 2014-2020. De asemenea, pentru a discuta mai multe aspecte practice, reprezentanții a două incubatoare din Regiunea Centru au prezentat modul în care au implementat ei proiectele finanțate prin fondurile POR și perspectivele de dezvoltare, respectiv Incubcenter Tîrgu Mureș finanțat din primul apel al 2.1B al POR 2014 – 2020, și Centrul de Afaceri Harghita – Incubator de Afaceri pentru Start-up-uri, finanțat în perioada 2007-2013. Agenda evenimentului a inclus și alte proiecte de bune practici și oportunități de dezvoltare pe viitor prin servicii de sprijin pentru companii furnizate prin Enterprise Europe Network – rețea coordonată  de ADR Centru la nivel regional.

Investițiile pe care le susținem prin finanțare nerambursabilă, sunt destinate dezvoltării unor domenii de activitate economică care au perspective de finanțare și pe viitor, unde există și resurse umane cu potențial la nivel local, fiind astfel asigurate două premise de bază pentru menținerea lor pe termen lung. Scopul finanțării alocate prin POR 2014-2020 pornește de la o realitate și o necesitate pe care ne-a transmis-o mediul privat și administrativ: mulți tineri cu studii și inițiative nu sunt organizați în societăți și vor să-și deschidă o primă afacere, dar fie e prea scump, fie nu au cunoștințele necesare în domeniul administrativ sau juridic, că să aibă curaj să se aventureze. Acum, prin aceste noi centre, au șanse să-și transforme ideile în ceva concret, să se lanseze pe un drum ce poate fi de succes pe termen lung. Pe primul apel de proiecte avem deja în construire 7 centre de afaceri în Regiune, investiții care se realizează cu peste 19 milioane euro”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Condiții depunere cerere de finanțare:

Valoare minimă a unui proiect poate fi de 200.000 euro, iar maxim de 7 milioane euro. Fondurile pot fi solicitate de către fondatorii de incubator, ce pot fi reprezentați de autorități ale administrației publice locale; instituții sau consorții de instituții de învăţământ superior acreditate; institute, centre şi staţiuni de cercetare-dezvoltare; camere de comerţ; societăți comerciale sau cooperative; asociații și fundații; Patronate sau sindicate sau parteneriate între fondatori. Cererile de finanțare se pot depune în perioada 14 mai 2021, ora 12.00 – 14 iunie 2021, ora 12.00.

Fondurile se pot solicita pentru crearea unui incubator de afaceri sectorial destinat firmelor din următoarele sectoare economice: turism și ecoturism, textile și pielărie (și încălțăminte), lemn și mobilă, industrii creative, industria auto și componente, tehnologia informațiilor și comunicațiilor, sănătate, energie și management de mediu, bioeconomie, bio-farmaceutică și biotehnologii, construcții, cercetare-dezvoltare. Finanțarea nerambursabilă acordată pe componenta de ajutor regional este de maxim 70% pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, 60% pentru întreprinderi mijlocii și 50% întreprinderi mari, respectiv maximum 90% din valoarea eligibilă a cheltuielilor finanțabile prin ajutor de minimis.

Posted on

O nouă rundă de consultare publică pe strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat ieri, 10 mai 2021, lansarea unei noi runde de consultări publice în privința Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului și a Planului de acțiuni aferent documentului, odată cu publicarea, spre dezbatere publică, a documentelor actualizate.

Proiectul a fost finanțat de Comisia Europeană prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (TSI) dedicat susținerii reformelor structurale în Statele Membre UE (DG-REFORM).

Strategia este fundamentată pe patru piloni de dezvoltare:

  • îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare, prin optimizarea sistemului educațional, a celui sanitar-medical, a asistenței sociale și a sistemului de protecție a mediului;
  • diversificare economică, inovare și antreprenoriat;
  • valorificarea durabilă a specificului local pentru dezvoltarea turismului;
  • accesibilitate, mobilitate și conectivitate.

În noul document au fost integrate recomandările și aspectele relevante rezultate în cadrul primei runde de consultări publice, lansată în perioada 29 octombrie-20 noiembrie 2020.

Obiectivul general vizat în document îl reprezintă reconfigurarea pe multiple paliere a zonei, în contextul dificultăților economice și sociale generate de declinul industriei carbonifere și obiectivului asumat la nivel european de tranziție către o economie verde, cu impact redus asupra mediului înconjurător.

Documentul a fost realizat prin consultare la nivelul comunității locale din Valea Jiului cu ONG-urile active din zonă, autoritățile locale, mediul academic și cel de afaceri, reprezentanți ai Complexului Energetic Hunedoara și alți actori participanți în procesul de consultare de la începutul anului trecut până în prezent.

Descarcă versiunea actualizată a Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului și Planul de acțiuni.

Observațiile pot fi transmise până la data de 24 mai 2021, la adresa valea.jiului@mfe.gov.ro .

 

Sursa: MIPE

Posted on

Fonduri UE de 50.000 EUR pentru tineri fermieri: Prelungire termen inscriere diaspora

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prelungește sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la data de 05 iulie 2021, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro.

Pragul de calitate pentru perioada mai-iulie este de 25 de puncte.

Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info – Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Posted on

ECB official says the central bank is working on a ‘retail’ digital currency, floats decentralized token model

The European Central Bank is working on a “retail central bank digital currency” as part of an investigative task force, according to a member of its Executive Board.

Yves Mersch, who also serves as vice chair of the ECB’s Supervisory Board, made the remarks during an early-morning keynote address for CoinDesk’s Consensus 2020 conference. In a published version of his speech, Mersch talked about the task force and the work it is conducting, mostly notable the retail CBDC versus a “wholesale” focused one.

Mersch acknowledged that such work is taking place against the backdrop of an economy in which the vast majority of euro area transactions – some 76% – are in the form of cash. And to that end, “[t]he ECB’s debate on CBDCs is therefore mainly analytical,” he noted.

“The lack of a concrete ‘business case’ for a CBDC at present should and does not stop us from seriously exploring the optimal design of a CBDC so that we will be well prepared should we ever take a policy decision to issue a digital currency,” he went on to say. “To this end, we have set up a task force on a CBDC within the Eurosystem
— Citește pe www.theblockcrypto.com/linked/64692/ecb-retail-central-bank-digital-currency-token

Posted on

Charities Are Turning to Bitcoin Amid the Global Fight Against Coronavirus

In the war against the novel coronavirus, cryptocurrencies are emerging as a much-needed tool for charity and fundraising projects. Already there are a number of large nonprofits accepting Bitcoin donations. Plus, some blockchain and crypto firms are contributing medical supplies to hospitals in an attempt to curb the virus, while others are setting up fundraisers and charities that are aimed at helping its victims.
As a number of nonprofits continue to accept cryptocurrency donations, they are starting to realize that crypto transactions significantly reduce costs in terms of fees. Here are a number of charities and fundraisers that accept donations in crypto.
Red Cross
The rate of coronavirus infections in Italy is astonishingly high. For this reason, the Italian Red Cross moved to accept Bitcoin (BTC) and other crypto donations on March 12 with the goal of using the proceeds from the campaign to set up second-level advanced medical posts. The medical posts would be used to pre-triage coronavirus patients.
The project turned out to be such a success such that its fundraising goal of $10,710 was achieved by the third day of the campaign. Since then, the charitable organization has moved to raise even more funds through Bitcoin and other crypto donations with the goal of $26,000. The funds from the second round of funding are set to be used to buy emergency equipment. So far, the organization has achieved around 85% of its goal.
The Water Project
Apart from social distancing, one of the frequent calls by hygiene experts has been to wash hands. Without a doubt, hand washing is one of the crucial ways of fighting the spread of the coronavirus. Charitable organizations such as The Water Project have been at work installing and repairing water points all over impoverished regions in Africa. 
They have also been teaching communities how to wash hands and how to keep their water sources free from germs and other pathogens, as well as how to begin and maintain other good health practices. With coronavirus spreading through various countries in Africa, charitable organizations like The Water Project are crucial for the containment of the virus. 
For the first time, the organization has launched a fundraising project called WaSH — an acronym for water sanitation and hygiene — with the aim of raising funds to provide clean water and hygiene. Aside from standard methods of donation, the water project also accepts crypto donations in Bitcoin, Bitcoin Cash (BCH), Ether (ETH) and Litecoin (LTC).
— Citește pe cointelegraph.com/news/charities-are-turning-to-bitcoin-amid-the-global-fight-against-coronavirus

Posted on

Apel de proiecte în cadrul priorității de investiţii POR 2.2 – IMM în regiunile Sud Est, Sud Muntenia și Sud Vest Oltenia

Perioada depunerii cererilor de finanțare: 04 Mai 2020 – 04 Iunie 2020

IMM-urile non-agricole din mediul urban si intreprinderi mijlocii non-agricole din mediul rural:

    • cu un istoric de functionare de minim 1 an 
    • cu profit din exploatare > 0
    • solicitantul a inregistrat un numar mediu de salariati de cel putin 3, in anul fiscal anterior depunerii

Sunt eligibile doar investițiile ce urmează a fi implementate în regiunile de dezvoltare Sud Est, Sud Muntenia și Sud Vest Oltenia.

Pot solicita finanțare societățile care se încadrează în categoria IMM-urilor din mediul urban, sau a întreprinderilor mijlocii din mediul rural.

Investițiile eligibile pentru co-finanțare includ:
• Investiții finanțabile prin ajutor de stat regional: construirea, modernizarea, extinderea spațiilor de producție/servicii; dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line;
• Investiții finanțabile prin ajutor de minimis: implementarea procesului de certificare/recertificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, sistemelor de management al calității, mediului sau sănătății; activități specifice procesului de internaţionalizare (participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, misiuni comerciale).

Valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 200.000 euro și maximum 1 milion euro.


Domenii eligibile, coduri CAEN:

1320 Producţia de ţesături

1330 Finisarea materialelor textile

  1. 1391  Fabricarea de metraje prin tricotare sau croşetare
  2. 1392  Fabricarea de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp)
  3. 1393  Fabricarea de covoare şi mochete
  4. 1394  Fabricarea de odgoane, frânghii, sfori şi plase
  5. 1395  Fabricarea de textile neţesute şi articole din acestea, cu excepţia confecţiilor de îmbrăcăminte
  6. 1396  Fabricarea de articole tehnice şi industriale din textile

1399 Fabricarea altor articole textile n.c.a.

  1. 1411  Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele
  2. 1412  Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte pentru lucru
  3. 1413  Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)
  4. 1414  Fabricarea de articole de lenjerie de corp
  1. 1419  Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii n.c.a.
  2. 1420  Fabricarea articolelor din blană

1431 Fabricarea prin tricotare sau croşetare a ciorapilor şi articolelor de galanterie

1439 Fabricarea prin tricotare sau croşetare a altor articole de îmbrăcăminte

  1. 1511  Tăbăcirea şi finisarea pieilor; prepararea şi vopsirea blănurilor
  2. 1512  Fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie şi a articolelor de harnaşament

1520 Fabricarea încălţămintei

1610 Tăierea şi rindeluirea lemnului

  1. 1621  Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn
  2. 1622  Fabricarea parchetului asamblat în panouri
  3. 1623  Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii
  4. 1624  Fabricarea ambalajelor din lemn

1629 Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie şi din alte materiale vegetale împletite

  1. 1811  Tipărirea ziarelor
  2. 1812  Alte activităţi de tipărire n.c.a.
  3. 1813  Servicii pregătitoare pentru pretipărire
  4. 1814  Legătorie şi servicii conexe

2110 Fabricarea produselor farmaceutice de bază

2120 Fabricarea preparatelor farmaceutice

2211 Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer; reşaparea şi refacerea anvelopelor

2222 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic

2312 Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate

  1. 2341  Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc şi ornamental
  2. 2342  Fabricarea de obiecte sanitare din ceramică
  1. 2611  Fabricarea subansamblurilor electronice (module)
  2. 2612  Fabricarea altor componente electronice

2620 Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice

2630 Fabricarea echipamentelor de comunicaţii

2640 Fabricarea produselor electronice de larg consum

  1. 2651  Fabricarea de instrumente şi dispozitive pentru măsură, verificare, control, navigaţie
  2. 2652  Productia de ceasuri

2660 Fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic şi electroterapie

2670 Fabricarea de instrumente optice şi echipamente fotografice

2680 Fabricarea suporturilor magnetice şi optice destinate înregistrărilor

  1. 2711  Fabricarea motoarelor, generatoarelor şi transformatoarelor electrice şi a aparatelor de distribuţie şi control a electricităţii
  2. 2712  Fabricarea aparatelor de control şi distribuţie a electricităţii

2720 Fabricarea de acumulatori şi baterii

  1. 2731  Fabricarea de cabluri cu fibră optică
  2. 2732  Fabricarea altor fire şi cabluri electrice şi electrocasnice
  3. 2733  Fabricarea dispozitivelor de conexiune pentru fire şi cabluri electrice şi electronice

2740 Fabricarea de echipamente electrice de iluminat

  1. 2751  Fabricarea de aparate electrocasnice
  2. 2752  Fabricarea de echipamente casnice neelectrice

2790 Fabricarea altor echipamente electrice

  1. 2811  Fabricarea de motoare şi turbine (cu excepţia celor pentru avioane, autovehicule şi motociclete)
  2. 2812  Fabricarea de motoare hidraulice
  3. 2813  Fabricarea de pompe şi compresoare
  4. 2814  Fabricarea de articole de robinetărie
  5. 2815  Fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de transmisie
  1. 2821  Fabricarea cuptoarelor, furnalelor şi arzătoarelor
  2. 2822  Fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat
  3. 2823  Fabricarea maşinilor şi echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelorperiferice)
  4. 2824  Fabricarea maşinilor-unelte portabile acţionate electric
  5. 2825  Fabricarea ehipamentelor de ventilaţie şi frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic
  1. 2829  Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală n.c.a.
  2. 2830  Fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi exploatări forestiere

2841 Fabricarea utilajelor şi a maşinilor-unelte pentru prelucrarea metalului

2849 Fabricarea altor maşini-unelte n.c.a.

  1. 2891  Fabricarea utilajelor pentru metalurgie
  2. 2892  Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii
  3. 2893  Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor şi tutunului
  4. 2894  Fabricarea utilajelor pentru industria textilă, a îmbrăcămintei şi a pielăriei
  5. 2895  Fabricarea utilajelor pentru industria hârtiei şi cartonului
  6. 2896  Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului

2899 Fabricarea altor maşini şi utilaje specifice n.c.a.

2910 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier

2920 Producţia de caroserii pentru autovehicule; fabricarea de remorci şi semiremorci

  1. 2931  Fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule
  2. 2932  Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule
  1. 3101  Fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine
  2. 3102  Fabricarea de mobilă pentru bucătării
  3. 3103  Fabricarea de saltele şi somiere

3109 Fabricarea de mobilă n.c.a.

  1. 3212  Fabricarea bijuteriilor şi articolelor similare din metale şi pietre preţioase
  2. 3213  Fabricarea imitaţiilor de bijuterii şi articole similare

3220 Fabricarea instrumentelor muzicale

3230 Fabricarea articolelor pentru sport

3240 Fabricarea jocurilor şi jucăriilor

3250 Fabricarea de dispozitive, aparate şi instrumente medicale stomatologice

3299 Fabricarea altor produse manufacturiere n.c.a.

3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei

3700 Colectarea şi epurarea apelor uzate

  1. 3811  Colectarea deşeurilor nepericuloase
  2. 3812  Colectarea deşeurilor periculoase
  1. 3821  Tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase
  2. 3822  Tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase
  1. 3831  Demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor
  2. 3832  Recuperarea materialelor reciclabile sortate

3900 Activităţi şi servicii de decontaminare

4332 Lucrări de tâmplărie şi dulgherie

5510 Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare

5520 Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată

5530 Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere

5590 Alte servicii de cazare

  1. 5811  Activităţi de editare a cărţilor
  2. 5812  Activităţi de editare de ghiduri, compendii, liste de adrese şi similare
  3. 5813  Activităţi de editare a ziarelor
  4. 5814  Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor

5819 Alte activităţi de editare

5821 Activităţi de editare a jocurilor de calculator

5829 Activităţi de editare a altor produse software

  1. 5911  Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune
  2. 5912  Activităţi de postproducţie cinematografică, video şi de programe de televiziune
  3. 5913  Activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice, video şi a programelor de televiziune
  4. 5914  Proiecţia de filme cinematografice

5920 Activităţi de realizare a înregistrărilor audio şi activităţi de editare muzicală

6010 Activităţi de difuzare a programelor de radio

6020 Activităţi de difuzare a programelor de televiziune

  1. 6201  Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)
  2. 6202  Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei
  3. 6203  Activităţi de management (gestiune şi exploatare) al mijloacelor de calcul

6209 Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei

  1. 6311  Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe
  2. 6312  Activităţi ale portalurilor web

6399 Alte activităţi de servicii informaţionale n.c.a.

  1. 7111  Activităţi de arhitectură
  2. 7112  Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea

7120 Activităţi de testare şi analize tehnice

  1. 7311  Activităţi ale agenţiilor de publicitate
  2. 7312  Servicii de reprezentare media

7410 Activităţi de design specializat

7420 Activităţi fotografice

8610 Activităţi de asistenţă spitalicească

  1. 8621  Activităţi de asistenţă medicală generală
  2. 8622  Activităţi de asistenţă medicală specializată
  3. 8623  Activităţi de asistenţă stomatologică

8690 Alte activităţi referitoare la sănătatea umană

9101 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor

  1. 9102  Activităţi ale muzeelor
  2. 9103  Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice şi a altor obiective de interes turistic
  1. 9311  Activităţi ale bazelor sportive
  2. 9312  Activităţi ale cluburilor sportive
  3. 9313  Activităţi ale centrelor de fitness

9319 Alte activităţi sportive

9321 Bâlciuri şi parcuri de distracţii

9329 Alte activităţi recreative şi distractive n.c.a.

  1. 9511  Repararea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice
  2. 9512  Repararea echipamentelor de comunicaţii
  1. 9523  Repararea încălţămintei şi a articolelor din piele
  2. 9524  Repararea mobilei şi a furniturilor casnice

9601 Spălarea şi curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană