Posted on Leave a comment

5 topics for Disruptive technologies & the future of Financial Services, challenges and opportunities

 

1. Blockchain’s Impact on Remittances:
This topic highlights how blockchain technology has revolutionized remittance services by providing faster, more secure, and cost-effective cross-border transactions. The panel can discuss the potential of blockchain in reducing remittance fees, increasing transparency, and improving financial inclusion for individuals who rely on remittances.

2. Fintech Startups Disrupting Traditional Banking:
This topic focuses on the rise of fintech startups challenging traditional banking institutions. The panel can explore how these startups leverage innovative technologies like mobile banking, digital wallets, and robo-advisors to provide convenient and personalized financial services. They can discuss the challenges faced by traditional banks in adapting to this disruption and the opportunities for collaboration and partnership.

3. Artificial Intelligence and Personalized Banking:
This topic highlights how artificial intelligence is transforming the banking industry by enabling personalized customer experiences. The panel can discuss how AI-powered chatbots and virtual assistants enhance customer interactions, offer tailored financial advice, and automate routine tasks. They can delve into the challenges and ethical considerations related to data privacy and security in the era of AI-driven banking.

4. Regulatory Frameworks for Cryptocurrencies:
This topic explores the regulatory challenges associated with cryptocurrencies and their impact on financial services. The panel can discuss the different approaches taken by governments and regulatory bodies to address issues such as investor protection, anti-money laundering, and taxation. They can also discuss the potential benefits of clear and well-defined regulatory frameworks for fostering innovation and stability in the cryptocurrency ecosystem.

5. Open Banking and the Future of Financial Services:
This topic examines the concept of open banking and its potential to transform the financial industry. The panel can discuss how open banking APIs enable secure data sharing between financial institutions and third-party providers, promoting competition and innovation. They can explore the challenges of data privacy and cybersecurity in open banking, as well as the opportunities for creating innovative products and services through collaboration between traditional banks and fintech startups.

 

Posted on Leave a comment

Event invitation: Annual Payments Forum, National Bank of Romania, 24th May 2023

We‘re glad to invite you:

LEW.RO Software Solutions &
LEW.AM Asset Management, partners for the
National Bank of Romania Event
Annual Payments Forum,
Wednesday, 24th May 2023

You can register here: https://ceeperspective.eu/current-event/

#platforms #payments #blockchain #banking #AI #assetmanagement

Posted on Leave a comment

10 top advantages of Initial Token Offerings (ITOs) vs. traditional Initial Public Offerings (IPOs)

Initial Token Offerings (ITOs) have several advantages over Initial Public Offerings (IPOs):

Accessibility:

ITOs have lower entry barriers, allowing individuals from around the world to participate and invest in projects, whereas IPOs are typically limited to institutional investors and wealthy individuals.

Speed and efficiency:

ITOs can be launched relatively quickly and require less paperwork and regulatory processes compared to IPOs, which often involve extensive legal and financial compliance requirements.

Global reach:

ITOs can attract a global investor base, enabling projects to raise funds from a diverse pool of participants, while IPOs are typically limited to investors within a specific jurisdiction.

Liquidity:

Tokens issued through ITOs can provide immediate liquidity for investors, as they can be traded on cryptocurrency exchanges shortly after the offering. In contrast, IPO shares often have lock-up periods, restricting investors from selling their shares for a certain period.

Innovation and flexibility:

ITOs allow projects to explore innovative concepts and business models, as they are not subject to the same regulatory constraints as IPOs. ITOs also offer more flexibility in terms of token design, functionality, and utility.

Democratization of investment:

ITOs provide an opportunity for retail investors to participate in early-stage investment opportunities that were traditionally reserved for venture capitalists and institutional investors through IPOs.

Lower costs:

ITOs can be cost-effective for both issuers and investors, as they eliminate the need for intermediaries such as underwriters, brokers, and transfer agents, reducing associated fees and expenses.

Token utility:

Tokens issued through ITOs often have utility within the project’s ecosystem, providing holders with access to specific services, products, or benefits. This intrinsic value of tokens can potentially attract more investors.

Decentralization:

ITOs are typically associated with blockchain-based projects, emphasizing decentralization and community involvement. This decentralized nature aligns with the principles of blockchain technology and attracts enthusiasts and supporters of decentralized systems.

Faster access to capital:

ITOs allow projects to raise funds quickly, often within a matter of weeks or even days. This speed can be particularly advantageous for startups and innovative projects that require immediate funding to accelerate their development.

 

See more on Tokenization

 

 

Posted on

Băncile americane au pierdut sute de miliarde de dolari / Cum a golit Rezerva Federală sistemul financiar de depozite

Este ușor de înțeles cum sunt distruși banii în cazul unei curse bancare tradiționale. Imaginați-vă bărbații cu pălării de sus care țipă la funcționari în “Mary Poppins”. Mulțimea își vrea banii, iar casierii băncilor încearcă să le ofere. Dar, când clienții fug, personalul nu poate satisface toți cei care vin înainte ca instituția să se prăbușească. Datoriile rămase (care, în cazul băncilor, includ depozitele) sunt șterse.

Acest lucru nu se întâmplă în era digitală. Deponenții care au fugit de Silicon Valley Bank (svb) nu au cerut bancnote și monede. Ei doreau ca soldurile lor să fie transferate în altă parte. Nici depozitele nu au fost anulate atunci când banca a dat faliment. În schimb, autoritățile de reglementare au promis că îi vor despăgubi pe clienții svb. Deși falimentul instituției a fost o veste proastă pentru acționari, nu ar fi trebuit să reducă valoarea agregată a depozitelor din sistemul bancar.

Ceea ce este ciudat este că depozitele din băncile americane sunt totuși în scădere. În ultimul an, cele din băncile comerciale s-au scumpit cu jumătate de trilion de dolari, o scădere de aproape 3%. Acest lucru face ca sistemul financiar să fie mai fragil, deoarece băncile trebuie să se micșoreze pentru a-și rambursa depozitele. Unde se duc banii?

Răspunsul începe cu fondurile de piață monetară, vehicule de investiții cu risc scăzut care cumpără datorie guvernamentală și corporativă pe termen scurt. Acestea au înregistrat intrări de 121 de miliarde de dolari săptămâna trecută, deoarece svb a eșuat. Cu toate acestea, banii nu intră de fapt în astfel de vehicule, deoarece acestea nu pot accepta depozite. În schimb, numerarul care părăsește o bancă pentru un fond de piață monetară este creditat în contul bancar al fondului, de unde este folosit pentru a cumpăra hârtii comerciale sau datorii pe termen scurt în care investește fondul. Atunci când fondul utilizează banii în acest mod, aceștia se varsă în contul bancar al instituției care vinde activul. Astfel, intrările în fondurile de piață monetară ar trebui să amestece depozitele în sistemul bancar, mai degrabă decât să le scoată din acesta.

Și asta este ceea ce se întâmpla înainte. Cu toate acestea, există un mod obscur prin care fondurile de piață monetară pot aspira depozitele din sistemul bancar: mecanismul reverse-repo al Rezervei Federale, care a fost introdus în 2013. Acest sistem a reprezentat o modificare aparent inofensivă a instalațiilor sistemului financiar care, un deceniu mai târziu, ar putea avea un impact profund destabilizator asupra băncilor.

Într-o tranzacție repo obișnuită, o bancă se împrumută de la concurenți sau de la banca centrală și depune în schimb garanții. În cazul unei tranzacții reverse repo se întâmplă exact invers. O bancă din umbră, cum ar fi un fond de piață monetară, dă instrucțiuni băncii sale custode să depună rezerve la Fed în schimbul unor titluri de valoare. Sistemul era menit să ajute Fed să iasă din situația de rate foarte scăzute prin stabilirea unui nivel minim al costurilor de împrumut pe piața interbancară. La urma urmei, de ce ar împrumuta vreodată o bancă sau o bancă fantomă colegilor săi la o rată mai mică decât cea disponibilă de la Fed?

Dar utilizarea facilității a crescut în ultimii ani, datorită relaxării cantitative (qe) pe scară largă în timpul crizei din anii ’19 și a modificărilor de reglementare care au lăsat băncile pline de numerar. qe creează depozite: atunci când Fed cumpără o obligațiune de la un fond de investiții, o bancă trebuie să intermedieze tranzacția. Contul bancar al fondului se umflă; la fel și contul de rezervă al băncii la Fed. De la începutul qe în 2020 și până la sfârșitul său, doi ani mai târziu, depozitele din băncile comerciale au crescut cu 4,5 mld. dolari, aproximativ la fel ca și creșterea propriului bilanț al Fed.

Pentru o vreme, băncile au putut face față intrărilor, deoarece Fed a decis, la începutul lui covid, să relaxeze o reglementare cunoscută sub numele de “rata suplimentară de îndatorare” (slr). Astfel, creșterea bilanțurilor băncilor comerciale nu a mai fost obligată să atragă mai mult capital, permițându-le să folosească în condiții de siguranță intrările de depozite pentru a crește deținerile de obligațiuni de trezorerie și numerar. Băncile au profitat în mod corespunzător de această oportunitate, cumpărând obligațiuni de trezorerie și de agenție în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Apoi, în martie 2021, Fed a lăsat să expire scutirea de la slr. Ca urmare, băncile s-au trezit înotând în numerar nedorit. Acestea s-au restrâns prin reducerea împrumuturilor de la fondurile de pe piața monetară, care au ales în schimb să își parcheze numerarul la Fed. Până în 2022, fondurile aveau 1,7 mld. dolari depozitați peste noapte în mecanismul de reverse-repo al Fed, față de câteva miliarde de dolari cu un an înainte.

După căderea svb, băncile mici și mijlocii din America se tem de ieșirile de depozite. Problema este că înăsprirea monetară le-a făcut și mai probabile. Gara Afonso și colegii de la Federal Reserve Bank of New York constată că utilizarea fondurilor de pe piața monetară crește odată cu ratele, deoarece randamentele se ajustează mai rapid decât cele din depozitele bancare. Într-adevăr, Fed a majorat rata la tranzacțiile overnight-reverse-repo de la 0,05% în februarie 2022 la 4,8%, ceea ce o face mult mai atrăgătoare decât rata curentă a depozitelor bancare de 0,4%. Suma fondurilor de pe piața monetară parcate la Fed prin intermediul mecanismului reverse-repo – și, prin urmare, în afara sistemului bancar – a sărit cu jumătate de trilion de dolari în aceeași perioadă.

O licență pentru a tipări bani

Pentru cei care nu dețin o licență bancară, este mai bine să lase banii în facilitatea repo decât să îi lase într-o bancă. Nu numai că randamentul este considerabil mai mare, dar pur și simplu nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la falimentul Fed. Fondurile de piață monetară ar putea deveni, de fapt, “bănci înguste”: instituții care susțin depozitele consumatorilor cu rezervele băncii centrale, mai degrabă decât cu active cu randament mai mare, dar mai riscante. O bancă îngustă nu poate acorda împrumuturi firmelor sau să încheie credite ipotecare. De asemenea, nu poate da faliment.

Fed a fost mult timp sceptică față de astfel de instituții, temându-se că acestea ar submina băncile. În 2019, oficialii au refuzat o licență pentru tnb usa, un startup care urmărește să creeze o bancă îngustă. O preocupare similară a fost exprimată cu privire la deschiderea bilanțului Fed pentru fondurile de pe piața monetară. Când a fost înființată facilitatea de reverse-repo, Bill Dudley, pe atunci președinte al Fed din New York, s-a temut că aceasta ar putea duce la “dezintermedierea sistemului financiar”. În timpul unei crize financiare, aceasta ar putea exacerba instabilitatea, fondurile ieșind din activele mai riscante și ajungând în bilanțul Fed.

Deocamdată nu există niciun semn de grabă. Deocamdată, sistemul bancar se confruntă cu o sângerare lentă. Dar depozitele sunt din ce în ce mai rare, pe măsură ce sistemul este presat – iar băncile mici și mijlocii din America ar putea plăti prețul. (sursa)

Posted on

Movie tokenisation introduction and top rated movies that were filmed in Romania

Movie tokenization is a concept in the world of blockchain and cryptocurrency that involves the creation of digital tokens that represent ownership or investment in a particular film or movie project. These tokens can be bought, sold, and traded on various exchanges, and can provide investors with a way to participate in the movie industry without necessarily being involved in the production or distribution of the film.

The idea behind movie tokenization is that it allows investors to purchase a portion of a movie’s revenue stream, which can be a potentially lucrative investment opportunity. In some cases, the tokens may also come with other perks, such as access to special screenings, merchandise, or other benefits.

Romania has been a popular filming location for many international movies, thanks to its diverse landscape, rich history, and unique architecture. Here are some of the top-rated movies filmed in Romania:
  • The Whistleblower (2010): This drama-thriller was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Slatina.
  • The Zero Theorem (2013): This sci-fi movie was filmed in Romania, with scenes shot in Bucharest and other locations around the country.
  • Werewolf: The Beast Among Us (2012): This horror movie was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Brașov and Sighișoara.
  • Dracula Untold (2014): This movie tells the origin story of the famous vampire, with much of the filming taking place in Romania, including scenes shot at the Corvin Castle and the Borgo Pass.
  • Cold Mountain (2003): This Academy Award-winning movie was partially filmed in Romania, including scenes in the Carpathian Mountains and the medieval city of Sighișoara.
  • The Nun (2018): This horror movie was entirely filmed in Romania, with scenes shot at several locations, including the Corvin Castle, the Palace of the Parliament, and the Transfagarasan Highway.
  • Borat: Cultural Learnings of America for Make Benefit Glorious Nation of Kazakhstan (2006): Although the movie is set in Kazakhstan, most of the filming actually took place in Romania, including scenes shot in the towns of Glod and Sighișoara.
  • A Very Long Engagement (2004): This World War I drama was partially filmed in Romania, with scenes shot in the city of Brasov and the surrounding mountains.
  • The Last Tycoon (2012): This movie was partially filmed in Romania, with scenes shot in Bucharest and at the Palace of the Parliament.
  • Youth Without Youth (2007): This drama was filmed in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Sinaia.
  • The Death of Stalin (2017): This satirical comedy-drama was filmed in Romania, with scenes shot at the Palace of the Parliament in Bucharest.
  • The Cave (2019): This adventure-thriller was partially filmed in Romania, with scenes shot in the Apuseni Mountains and the Scarisoara Ice Cave.
  • Beyond the Hills (2012): This drama was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Vaslui.
  • The Brothers Bloom (2008): This comedy-drama was partially filmed in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Sinaia.
  • California Dreamin’ (2007): This drama was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Brasov, Sinaia, and Targoviste.
Posted on

Beryllium is a rare and expensive metal that has several unique properties, useful for a variety of industrial and scientific applications, use-cases

Beryllium is a relatively rare and expensive metal that has several unique properties, which make it useful for a variety of industrial and scientific applications. Some of the most common use cases for beryllium include:

  1. Aerospace and defense: Beryllium is a lightweight metal with high strength and stiffness, which makes it ideal for use in aerospace and defense applications. It is commonly used in the manufacture of aircraft components, missiles, and satellites, where its high strength-to-weight ratio can help reduce the overall weight of the vehicle.
  2. Nuclear industry: Beryllium is an excellent neutron reflector and moderator, which makes it useful for the construction of nuclear reactors and other nuclear applications. It is commonly used as a material for the outer shell of nuclear weapons and as a component in nuclear research reactors.
  3. X-ray windows: Beryllium has a low atomic number and is transparent to X-rays, which makes it ideal for use in X-ray windows. X-ray windows are used in scientific instruments such as X-ray telescopes and synchrotrons.
  4. Electronics: Beryllium is an excellent conductor of heat and electricity, and is used in a variety of electronic applications, including connectors, switches, and heat sinks.
  5. Medical equipment: Beryllium is used in a variety of medical equipment, including X-ray tubes and dental instruments. Its low atomic number and transparency to X-rays make it an ideal material for use in medical imaging.

Beryllium’s unique properties, including its high strength-to-weight ratio and stiffness, make it a desirable material for use in the aerospace and defense industries. Some specific examples of beryllium use in this field include:

  1. Spacecraft and satellites: Beryllium is often used in the manufacture of lightweight and rigid structures for spacecraft and satellites, where weight reduction is critical. Beryllium’s stiffness and strength make it ideal for use in precision mirrors and optical systems, as well as satellite power systems.
  2. Aircraft components: Beryllium is used in aircraft components such as brake disks, gyroscopes, and structural components. Beryllium’s high strength-to-weight ratio allows for lighter and more efficient components that can withstand extreme temperatures and high stress.
  3. Missile components: Beryllium is used in missile components such as guidance systems and structural components. Beryllium’s low weight and high strength make it ideal for use in high-performance missiles, where every gram of weight reduction can increase speed and maneuverability.
  4. Defense equipment: Beryllium is used in defense equipment such as radar systems and nuclear weapons. Beryllium’s ability to reflect and moderate neutrons makes it an ideal material for use in nuclear weapon components, while its high thermal conductivity allows for the efficient dissipation of heat in radar systems.

Despite its desirable properties, beryllium poses some health risks, including lung disease and cancer, if inhaled as dust or fumes during manufacturing or processing. Therefore, appropriate safety measures and regulations are in place to protect workers and the public from these risks.

Beryllium has several unique properties that make it useful in the nuclear industry. Beryllium is both a good reflector and moderator of neutrons, and has a high melting point, low density, and excellent thermal conductivity. Some specific use cases for beryllium in the nuclear industry include:

  1. Nuclear reactor components: Beryllium is used in the construction of nuclear reactor components, such as reflectors, moderators, and fuel elements. Beryllium’s neutron-reflecting and moderating properties make it ideal for use in reactor cores to help control the reaction and improve efficiency.
  2. Nuclear weapons: Beryllium is used in nuclear weapons as a neutron reflector and initiator. Beryllium’s ability to reflect neutrons back into the fissile material can increase the efficiency of a nuclear explosion.
  3. Nuclear research: Beryllium is used in the construction of experimental nuclear reactors and neutron sources. Beryllium is often used as a neutron source in research reactors, where it is bombarded with alpha particles to produce neutrons for various applications, such as neutron scattering experiments.

Beryllium is an excellent conductor of heat and electricity, and is used in a variety of electronic applications. Some specific examples of beryllium use in the electronics industry include:

  1. Connectors: Beryllium is often used in electrical connectors due to its high conductivity and low contact resistance. Beryllium-copper alloys are commonly used in these applications because they are strong, corrosion-resistant, and retain their electrical properties over a wide range of temperatures.
  2. Switches: Beryllium is also used in switches, relays, and other electronic components because of its high electrical conductivity and low contact resistance. Beryllium-copper alloys are often used in these applications because they are strong, lightweight, and resistant to wear and corrosion.
  3. Heat sinks: Beryllium is used as a material for heat sinks because of its high thermal conductivity. Heat sinks made of beryllium or beryllium alloys are often used in electronic devices such as computer processors, power transistors, and LEDs, where they help dissipate heat and prevent damage to the device.
  4. X-ray windows: Beryllium is transparent to X-rays and is used in X-ray windows in scientific instruments such as X-ray telescopes and synchrotrons. Beryllium windows are used to separate the vacuum in the instrument from the outside environment while allowing X-rays to pass through.
Posted on

Platforme blockchain pentru atragerea investițiilor pentru banci, companii și active / Banca Națională a României

Blockchain este un sistem de înregistrare digitală descentralizată, care permite înregistrarea tranzacțiilor într-un registru public, sigur și inviolabil. Acest lucru îl face ideal pentru atragerea investițiilor în diferite sectoare, inclusiv bănci, companii și active.

Platformele blockchain pentru atragerea de investiții permit intermediarii financiari tradiționali, precum băncile, să ofere clienților lor noi opțiuni de investiții în diverse active, precum monede digitale, proprietăți imobiliare sau acțiuni. De asemenea, companiile pot folosi platformele blockchain pentru a atrage investiții prin intermediul ofertei publice inițiale (IPO) sau a ofertei de jetoane de utilizator (UTO).

Avantajele utilizării platformelor blockchain pentru atragerea investițiilor includ transparența înregistrării tranzacțiilor, siguranța și integritatea datelor, reducerea costurilor de intermediare și eliminarea încrederii într-un intermediar central.

În concluzie, platformele blockchain sunt un instrument valoros pentru atragerea de investiții în sectoarele bancare, de afaceri și de active. Acestea oferă noi opțiuni de investiții, transparență, siguranță și costuri reduse, făcându-le o alegere atractivă pentru investitori și intermediari financiari.

În plus, platformele blockchain au capacitatea de a facilita investiții mai accesibile și democratice, eliminând barierele tradiționale, cum ar fi costurile mari sau cerințele de calificare pentru investitorii individuali. Această accesibilitate crescută poate duce la o distribuție mai echitabilă a investițiilor și la o creștere a economiei globale.

De asemenea, platformele blockchain oferă o mai mare flexibilitate în ceea ce privește modalitățile de investire, permitând investitorilor să își gestioneze portofoliile și să efectueze tranzacții în timp real, în orice moment și de oriunde. Acest lucru poate îmbunătăți eficiența și agilitatea investițiilor.

În concluzie, platformele blockchain pentru atragerea investițiilor au potentialul de a revolutiona modul în care se efectuează investițiile, oferind investitorilor noi opțiuni, flexibilitate și accesibilitate.

Posted on

Top 8 statistici despre investițiile în activele fizice minerale, ardezie, studii de caz

  1. Investițiile în bunuri fizice de minerit au crescut în popularitate în ultimii ani, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 50 miliarde de dolari în 2021.
  2. Canada este unul dintre principalii jucători pe piața investițiilor în bunuri fizice de minerit, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 20 miliarde de dolari în 2021.
  3. Investițiile în metale precum aur, argint și platina sunt cele mai populare forme de investiții în bunuri fizice de minerit, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 35 miliarde de dolari în 2021.
  4. Investițiile în proiecte de minerit de ardezie au crescut în popularitate în ultimii ani, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 5 miliarde de dolari în 2021.
  5. Spania este unul dintre principalii jucători pe piața investițiilor în proiecte de minerit de ardezie, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 2 miliarde de dolari în 2021.
  6. Ardezia este utilizată în principal în construcții și în industria ceramică și a sticlei, iar cererea pentru acest material a crescut în ultimii ani datorită creșterii sectorului imobiliar.
  7. Construcții – Ardezia este utilizată în mod frecvent în construcții datorită durabilității și rezistenței sale la schimbările climatice și la umiditate. Poate fi utilizată în acoperișuri, fațade și în diverse alte aplicații în construcții.
  8. Baze militare si terenuri de antrenament – Ardezia poate fi utilizată pentru a construi baze militare datorită rezistenței sale la schimbările climatice și la umiditate. Poate fi utilizată pentru a construi acoperișuri, fațade și pentru a acoperi solul în zonele de depozitare a echipamentelor și a mijloacelor de transport.
Posted on

Top 6 statistici despre investițiile în startup-uri

  1. Investițiile în start-up-uri au crescut semnificativ în ultimii ani, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 10 miliarde de dolari în 2021.
  2. Statele Unite sunt lider în ceea ce privește investițiile în start-up-uri, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 5 miliarde de dolari în 2021.
  3. Cea mai mare rundă de finanțare a unui start-up a fost realizată de către compania chineză Ant Group, care a atras capital de investiții în valoare de 34 miliarde de dolari.
  4. Sectorul tehnologiei este cel mai atractiv pentru investițiile în start-up-uri, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 4 miliarde de dolari în 2021.
  5. Investițiile în start-up-uri pot fi realizate prin intermediul finanțării de risc, în care investitorii cumpără acțiuni într-o companie în schimbul unui procent din profitul acesteia.
  6. Alte forme de investiții în start-up-uri includ finanțarea prin obligațiuni, în care investitorii primesc un venit fix în schimbul investiției lor, și tokenizarea participațiilor, în care compania emite tokenuri care reprezintă o parte din proprietatea sa.
Posted on

Top 10 statistici despre Tokenizare în 2021

  1. Tokenizarea a crescut în popularitate în ultimii ani, cu un număr total de tokenuri emise care a depășit 8.000 în 2021.
  2. Valoarea totală a tokenurilor tranzacționate a depășit 1 trilion de dolari în 2021, cu o creștere de peste 300% față de anul anterior.
  3. Tokenizarea bunurilor imobiliare a devenit una dintre cele mai populare forme de tokenizare, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 4 miliarde de dolari în 2021.
  4. Tokenizarea participațiilor în start-up-uri a devenit, de asemenea, populară, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 2 miliarde de dolari în 2021.
  5. Tokenizarea operelor de artă a început să ia amploare, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 200 milioane de dolari în 2021. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru investitori de a accesa o piață care a fost în trecut inaccesibilă pentru mulți dintre ei.
  6. Ethereum este cea mai populară platformă pentru tokenizare, cu peste 80% din tokenuri emise care sunt găzduite pe această rețea.
  7. Statele Unite sunt lider în ceea ce privește tokenizarea, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 600 miliarde de dolari în 2021.
  8. Investițiile în tokenuri crescute au crescut semnificativ în ultimii ani, cu o valoare totală a tranzacțiilor de peste 10 miliarde de dolari în 2021.
  9. Unul dintre cele mai mari proiecte de tokenizare a fost vânzarea de tokenuri NFT (non-fungible tokens) a operei de artă digitală “Everydays: The First 5000 Days” de către artistul Beeple, care a atins o valoare de 69 milioane de dolari.
  10. Tokenizarea poate oferi mai multe avantaje, cum ar fi accesul la investiții mai diverse, tranzacționarea mai ușoară, democratizarea investițiilor, transparență și securitate crescută și eficientizarea proceselor. Cu toate acestea, trebuie luată în considerare și posibilitate