https://www.imo-official.org/year_individual_r.aspx?year=2023
https://imo2023.jp/en/news/detail.php?id=82
Category: Education
GRANTURI PENTRU SPRIJINIREA ANTREPRENORILOR ÎN DEZVOLTAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE AVANSATE
PILONUL III. CREȘTERE INTELIGENTĂ, SUSTENABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII, INCLUSIV COEZIUNE ECONOMICĂ, LOCURI DE MUNCĂ, PRODUCTIVITATE, COMPETITIVITATE, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE, PRECUM ȘI O PIAȚĂ INTERNĂ FUNCȚIONALĂ, CU ÎNTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCII (IMM-URI) PUTERNICE
COMPONENTA C9. SUPORT PENTRU SECTORUL PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE
INVESTIȚIA I3. SCHEME DE AJUTOR PENTRU SECTORUL PRIVAT
MĂSURA 1. SCHEMĂ DE MINIMIS ȘI SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT ÎN CONTEXTUL DIGITALIZĂRII IMM-URILOR
- întreprindere mijlocie – întreprindere care are între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deține active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro;
- întreprindere mică – întreprindere care are între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deține active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
- microîntreprindere – întreprindere care are până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deține active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
- întreprindere mare – întreprindere care are cel puțin 250 de angajați și realizează o cifră de afaceri anuală netă care depășește 50 de milioane de euro sau active totale care depășesc 43 de milioane de euro, echivalent în lei;
Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate cum ar fi: inteligența artificială, datele și cloud computingul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică.
Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență stabilește ca obiectiv obligatoriu ca cel puțin 20% din alocarea totală a planului să contribuie la tranziția digitală sau la provocările digitale. Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România (SNADNR) a contribuit la asigurarea coerenței și la consolidarea sinergiilor între acțiuni și investiții în diferite domenii ale economiei digitale. Cu toate acestea, efectele implementării SNADNR sunt minime.
Digitalizarea are un impact profund și generalizat asupra tuturor aspectelor societății și ale economiei: producția, distribuția, consumul, muncă și timpul liber. IMM-urile sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari, în vederea adaptării în consecință a modelelor proprii de afaceri și a adoptării tehnologiilor digitale necesare, astfel încât clienții să le considere în continuare competitive și atractive. În acest context, Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME) a definit digitalizarea drept cea mai mare provocare pentru majoritatea IMM-urilor europene
Digitalizarea are multiple beneficii. IMM-urile își pot crește competitivitatea prin raționalizarea și accelerarea proceselor din etapa de concepere până în etapa de livrare, pot să își extindă accesul pe piață și integrarea lanțului valoric prin intermediul platformelor digitale și pot să îmbunătățească relațiile cu clienții utilizând platformele de comunicare socială și serviciile digitale pentru clienți. În plus, digitalizarea poate permite IMM-urilor să inoveze, oferind noi produse sau servicii digitale sau lărgindu-și gama existentă de servicii cu servicii digitale suplimentare.
Digitalizarea duce la apariția unor noi modele de organizare a muncii în cadrul IMM-urilor. Adoptarea unor modalități de lucru inovatoare, care să implice într-o anumită măsură munca de la distanță și care să ofere o autonomie mai mare angajaților prin crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, poate răspunde nevoilor managerilor și angajaților, adesea obligați, în cazul întreprinderilor mai mici, să își asume numeroase roluri. Pe de altă parte, ea poate duce la noi forme de instabilitate și de alienare, care implică riscul subminării satisfacției angajaților și a mediilor de lucru din cadrul IMM-urilor.
De asemenea, există o serie de provocări asociate cu digitalizarea. Transformarea digitală a societății, intensificată de criza COVID-19, a extins peisajul amenințărilor și aduce noi provocări, care necesită răspunsuri adaptate și inovatoare. Numărul atacurilor cibernetice continuă să crească, atacurile din ce în ce mai sofisticate provenind dintr-o gamă largă de surse atât din interiorul, cât și din afara UE.
Prin urmare, întreprinderile ar trebui să conducă eforturile pentru o digitalizare sigură și vor împărtăși responsabilitatea în asigurarea unei transformări digitale securizate cibernetice.
O serie de sectoare critice precum transporturile, energia, sănătatea și finanțele au devenit tot mai dependente de tehnologiile digitale pentru a-și desfășura activitățile de bază. Digitalizarea oferă oportunități enorme și asigură soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă Europa, nu în ultimul rând în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar, în același timp, expune economia și societatea la amenințări cibernetice.
Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024.
| Domeniul de intervenție / tipul de intervenție | Coeficientul pentru tranziția digitală | Alocare financiară | |
| Capacități de calcul de înaltă performanță și de informatică cuantică/capacități de comunicare cuantică (inclusiv criptare cuantică); | 100% | 130 mil. EUR | |
| Proiectarea, producția și integrarea sistemelor în domeniul microelectronicii; | |||
| Următoarea generație de capacități de date, cloud și edge (infrastructuri, platforme și servicii); | |||
| Realitatea virtuală și augmentată | |||
| Tehnologia profundă și alte tehnologii avansate digitale | |||
| Investiții în securizarea lanțului digital de aprovizionare | |||
| Securitatea cibernetică: dezvoltarea și implementarea de tehnologii, măsuri și structuri de sprijin în materie de securitate cibernetică pentru utilizatorii din sectorul public și privat. | 100% | 20 mil. EUR |
Activitățile sprijinite în cadrul investiției/operațiunii
Prin intermediul acestei operațiuni vor fi sprijinite:
Investiții în active corporale și necorporale în cadrul unei investiții inițiale care să sprijine întreprinderile în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate cum ar fi inteligența artificială, datele și cloud computing-ul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică precum:
- achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru calculul de înaltă performanță și cuantică, echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation);
- achiziții de tehnologii blockchain (ce favorizează în principal industria de producție și lanțul de aprovizionare prin automatizare, planificarea resurselor întreprinderii, schimb eficient de date, IoT (internetul obiectelor), IIoT (internetul industrial al obiectelor), Big Data, Cloud computing și inteligență artificială);
- achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică;
- achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;
- achiziția de date și cloud computing (cu condiția ca aceste achiziții să poate fi încadrate la imobilizări necorporale);
Investiții în cercetare industrială și dezvoltare experimentală privind dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate.
Finanțarea acordată în cadrul prezentului apel de proiecte
(1) Valoarea totală alocată care va fi acordat în cadrul prezentului apel este de 150 milioane euro din cadrul PNRR, împărțită pe următoarele domenii de activitate considerate prioritare la nivel național:
- industrie alimentară, industrie prelucrătoare, construcții: 75 milioane euro.
- industrie auto, transport și distribuție, servicii adresate populației, turism și alte activități/domenii eligibile: 75 milioane euro.
(2) Valoarea finanțării în euro se calculează în lei la cursul de schimb InforEuro valabil la data semnării contractului de finanțare.
Cursul valutar utilizat este cursul Inforeuro aferent lunii aprilie 2023: 1 euro = 4.9483 lei.
Valoare Asistenței Financiare Nerambursabilă pentru întreg proiectul de dezvoltare tehnologii digitale avansate acordată (nu mai mult de 5 ori Cifra de Afaceri pe anul 2022 a liderului de proiect).
Plafonul maxim al finanțării nerambursabile se va determina în funcție de categoria în care se încadrează liderul de proiect, astfel:
- Microîntreprinderi – maxim 500’000 euro;
- Întreprinderi mici – maxim 1.500.000 euro;
- Întreprinderi mijlocii –maxim 3.000.000 euro.
| AJUTOR REGIONAL | ||||
| Denumirea regiunii NUTS | ÎNTREPRINDERI MIJLOCII | MICRO/ ÎNTREPRINDERI MICI | ||
| Nord-Vest | ||||
| Bihor | 50% | 60% | ||
| Bistrița-Năsăud | 60% | 70% | ||
| Cluj | 50% | 60% | ||
| Maramureș | 60% | 70% | ||
| Satu Mare | 60% | 70% | ||
| Sălaj | 60% | 70% | ||
| Centru | ||||
| Alba | 60% | 70% | ||
| Brașov | 50% | 60% | ||
| Covasna | 50% | 60% | ||
| Harghita | 50% | 60% | ||
| Mureș | 60% | 70% | ||
| Sibiu | 50% | 60% | ||
| Nord-Est | ||||
| Bacău | 70% | 75% | ||
| Botoșani | 70% | 75% | ||
| Iași | 60% | 70% | ||
| Neamț | 70% | 75% | ||
| Suceava | 70% | 75% | ||
| Vaslui | 70% | 75% | ||
| Sud-Est | ||||
| Brăila | 70% | 75% | ||
| Buzău | 70% | 75% | ||
| Constanța | 60% | 70% | ||
| Galați | 70% | 75% | ||
| Vrancea | 70% | 75% | ||
| Tulcea | 70% | 75% | ||
| Sud-Muntenia | ||||
| Argeș | 60% | 70% | ||
| Călărași | 70% | 75% | ||
| Dâmbovița | 60% | 70% | ||
| Giurgiu | 60% | 70% | ||
| Ialomița | 70% | 75% | ||
| Prahova | 70% | 75% | ||
| Teleorman | 70% | 75% | ||
| Sud-Vest Oltenia | ||||
| Dolj | 70% | 75% | ||
| Gorj | 70% | 75% | ||
| Mehedinți | 70% | 75% | ||
| Olt | 70% | 75% | ||
| Vâlcea | 70% | 75% | ||
| Vest | ||||
| Arad | 40% | 50% | ||
| Caraș-Severin | 50% | 60% | ||
| Hunedoara | 50% | 60% | ||
| Timiș | 40% | 50% | ||
Solicitanți eligibili:
Formele asociative (parteneriatele*) formate din:
1) Lider (IMM cu activitate non-IT):
Întreprinderi înființate în baza Legii nr. 31/1990 republicată privind societățile, Legii nr. 1/2005 republicată privind organizarea și funcționarea cooperației, respectiv OUG nr. 6/2011 actualizată pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare și au sediul social în România.
2) Partener (IMM cu activitate IT):
IMM care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
-
-
- înființat în baza Legii nr. 31/1990 republicată privind societățile, Legii nr. 1/2005 republicată privind organizarea și funcționarea cooperației, respectiv OUG nr. 6/2011 actualizată pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare și au sediul social în România.
- activează în cel puțin unul dintre următoarele sectoare (coduri CAEN):
- 5829 – Activități de editare a altor produse software;
- 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client);
- 6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației;
-
- 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul;
- 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației;
- 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe
- 6312 – Activități ale portalurilor web;
- 6399 – Alte activități de servicii informaționale n.c.a.;
-
- 7211 – Cercetare-dezvoltare în biotehnologie;
- 7219 – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie.
-
Notă: Selecția partenerului IMM cu activitate în domeniul IT se va realiza cu respectarea regimului incompatibilităților, al conflictului de interese și al următoarelor principii: transparență, nediscriminare, tratament egal, eficiența utilizării fondurilor.
Forumul Anual al Plăților, găzduit de Banca Națională a României, organizat de CEE Perspective, partener Leichmann Weifert
Cea de-a doua ediție a Forumului Anual al Plăților din Europa Centrală și de Est a avut loc pe 24 mai 2023.
Am avut plăcerea de a avea experți care și-au împărtășit opiniile cu privire la cele mai recente evoluții în materie de reglementare și inovare în domeniul plăților în regiunea ECE, la impactul tehnologiilor disruptive asupra industriei serviciilor financiare și la apariția unor noi modele de afaceri în industria plăților.
Forumul a oferit o ocazie excelentă pentru crearea de parteneriate, schimb de idei și propuneri cu experți din industrie și autorități publice.
Event invitation: Annual Payments Forum, National Bank of Romania, 24th May 2023
We‘re glad to invite you:
LEW.RO Software Solutions &
LEW.AM Asset Management, partners for the
National Bank of Romania Event
Annual Payments Forum,
Wednesday, 24th May 2023
You can register here: https://ceeperspective.eu/current-event/
#platforms #payments #blockchain #banking #AI #assetmanagement
10 top advantages of Initial Token Offerings (ITOs) vs. traditional Initial Public Offerings (IPOs)
Initial Token Offerings (ITOs) have several advantages over Initial Public Offerings (IPOs):
Accessibility:
ITOs have lower entry barriers, allowing individuals from around the world to participate and invest in projects, whereas IPOs are typically limited to institutional investors and wealthy individuals.
Speed and efficiency:
ITOs can be launched relatively quickly and require less paperwork and regulatory processes compared to IPOs, which often involve extensive legal and financial compliance requirements.
Global reach:
ITOs can attract a global investor base, enabling projects to raise funds from a diverse pool of participants, while IPOs are typically limited to investors within a specific jurisdiction.
Liquidity:
Tokens issued through ITOs can provide immediate liquidity for investors, as they can be traded on cryptocurrency exchanges shortly after the offering. In contrast, IPO shares often have lock-up periods, restricting investors from selling their shares for a certain period.
Innovation and flexibility:
ITOs allow projects to explore innovative concepts and business models, as they are not subject to the same regulatory constraints as IPOs. ITOs also offer more flexibility in terms of token design, functionality, and utility.
Democratization of investment:
ITOs provide an opportunity for retail investors to participate in early-stage investment opportunities that were traditionally reserved for venture capitalists and institutional investors through IPOs.
Lower costs:
ITOs can be cost-effective for both issuers and investors, as they eliminate the need for intermediaries such as underwriters, brokers, and transfer agents, reducing associated fees and expenses.
Token utility:
Tokens issued through ITOs often have utility within the project’s ecosystem, providing holders with access to specific services, products, or benefits. This intrinsic value of tokens can potentially attract more investors.
Decentralization:
ITOs are typically associated with blockchain-based projects, emphasizing decentralization and community involvement. This decentralized nature aligns with the principles of blockchain technology and attracts enthusiasts and supporters of decentralized systems.
Faster access to capital:
ITOs allow projects to raise funds quickly, often within a matter of weeks or even days. This speed can be particularly advantageous for startups and innovative projects that require immediate funding to accelerate their development.
See more on Tokenization
Băncile americane au pierdut sute de miliarde de dolari / Cum a golit Rezerva Federală sistemul financiar de depozite
Este ușor de înțeles cum sunt distruși banii în cazul unei curse bancare tradiționale. Imaginați-vă bărbații cu pălării de sus care țipă la funcționari în “Mary Poppins”. Mulțimea își vrea banii, iar casierii băncilor încearcă să le ofere. Dar, când clienții fug, personalul nu poate satisface toți cei care vin înainte ca instituția să se prăbușească. Datoriile rămase (care, în cazul băncilor, includ depozitele) sunt șterse.
Acest lucru nu se întâmplă în era digitală. Deponenții care au fugit de Silicon Valley Bank (svb) nu au cerut bancnote și monede. Ei doreau ca soldurile lor să fie transferate în altă parte. Nici depozitele nu au fost anulate atunci când banca a dat faliment. În schimb, autoritățile de reglementare au promis că îi vor despăgubi pe clienții svb. Deși falimentul instituției a fost o veste proastă pentru acționari, nu ar fi trebuit să reducă valoarea agregată a depozitelor din sistemul bancar.
Ceea ce este ciudat este că depozitele din băncile americane sunt totuși în scădere. În ultimul an, cele din băncile comerciale s-au scumpit cu jumătate de trilion de dolari, o scădere de aproape 3%. Acest lucru face ca sistemul financiar să fie mai fragil, deoarece băncile trebuie să se micșoreze pentru a-și rambursa depozitele. Unde se duc banii?
Răspunsul începe cu fondurile de piață monetară, vehicule de investiții cu risc scăzut care cumpără datorie guvernamentală și corporativă pe termen scurt. Acestea au înregistrat intrări de 121 de miliarde de dolari săptămâna trecută, deoarece svb a eșuat. Cu toate acestea, banii nu intră de fapt în astfel de vehicule, deoarece acestea nu pot accepta depozite. În schimb, numerarul care părăsește o bancă pentru un fond de piață monetară este creditat în contul bancar al fondului, de unde este folosit pentru a cumpăra hârtii comerciale sau datorii pe termen scurt în care investește fondul. Atunci când fondul utilizează banii în acest mod, aceștia se varsă în contul bancar al instituției care vinde activul. Astfel, intrările în fondurile de piață monetară ar trebui să amestece depozitele în sistemul bancar, mai degrabă decât să le scoată din acesta.
Și asta este ceea ce se întâmpla înainte. Cu toate acestea, există un mod obscur prin care fondurile de piață monetară pot aspira depozitele din sistemul bancar: mecanismul reverse-repo al Rezervei Federale, care a fost introdus în 2013. Acest sistem a reprezentat o modificare aparent inofensivă a instalațiilor sistemului financiar care, un deceniu mai târziu, ar putea avea un impact profund destabilizator asupra băncilor.
Într-o tranzacție repo obișnuită, o bancă se împrumută de la concurenți sau de la banca centrală și depune în schimb garanții. În cazul unei tranzacții reverse repo se întâmplă exact invers. O bancă din umbră, cum ar fi un fond de piață monetară, dă instrucțiuni băncii sale custode să depună rezerve la Fed în schimbul unor titluri de valoare. Sistemul era menit să ajute Fed să iasă din situația de rate foarte scăzute prin stabilirea unui nivel minim al costurilor de împrumut pe piața interbancară. La urma urmei, de ce ar împrumuta vreodată o bancă sau o bancă fantomă colegilor săi la o rată mai mică decât cea disponibilă de la Fed?
Dar utilizarea facilității a crescut în ultimii ani, datorită relaxării cantitative (qe) pe scară largă în timpul crizei din anii ’19 și a modificărilor de reglementare care au lăsat băncile pline de numerar. qe creează depozite: atunci când Fed cumpără o obligațiune de la un fond de investiții, o bancă trebuie să intermedieze tranzacția. Contul bancar al fondului se umflă; la fel și contul de rezervă al băncii la Fed. De la începutul qe în 2020 și până la sfârșitul său, doi ani mai târziu, depozitele din băncile comerciale au crescut cu 4,5 mld. dolari, aproximativ la fel ca și creșterea propriului bilanț al Fed.
Pentru o vreme, băncile au putut face față intrărilor, deoarece Fed a decis, la începutul lui covid, să relaxeze o reglementare cunoscută sub numele de “rata suplimentară de îndatorare” (slr). Astfel, creșterea bilanțurilor băncilor comerciale nu a mai fost obligată să atragă mai mult capital, permițându-le să folosească în condiții de siguranță intrările de depozite pentru a crește deținerile de obligațiuni de trezorerie și numerar. Băncile au profitat în mod corespunzător de această oportunitate, cumpărând obligațiuni de trezorerie și de agenție în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Apoi, în martie 2021, Fed a lăsat să expire scutirea de la slr. Ca urmare, băncile s-au trezit înotând în numerar nedorit. Acestea s-au restrâns prin reducerea împrumuturilor de la fondurile de pe piața monetară, care au ales în schimb să își parcheze numerarul la Fed. Până în 2022, fondurile aveau 1,7 mld. dolari depozitați peste noapte în mecanismul de reverse-repo al Fed, față de câteva miliarde de dolari cu un an înainte.
După căderea svb, băncile mici și mijlocii din America se tem de ieșirile de depozite. Problema este că înăsprirea monetară le-a făcut și mai probabile. Gara Afonso și colegii de la Federal Reserve Bank of New York constată că utilizarea fondurilor de pe piața monetară crește odată cu ratele, deoarece randamentele se ajustează mai rapid decât cele din depozitele bancare. Într-adevăr, Fed a majorat rata la tranzacțiile overnight-reverse-repo de la 0,05% în februarie 2022 la 4,8%, ceea ce o face mult mai atrăgătoare decât rata curentă a depozitelor bancare de 0,4%. Suma fondurilor de pe piața monetară parcate la Fed prin intermediul mecanismului reverse-repo – și, prin urmare, în afara sistemului bancar – a sărit cu jumătate de trilion de dolari în aceeași perioadă.
O licență pentru a tipări bani
Pentru cei care nu dețin o licență bancară, este mai bine să lase banii în facilitatea repo decât să îi lase într-o bancă. Nu numai că randamentul este considerabil mai mare, dar pur și simplu nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la falimentul Fed. Fondurile de piață monetară ar putea deveni, de fapt, “bănci înguste”: instituții care susțin depozitele consumatorilor cu rezervele băncii centrale, mai degrabă decât cu active cu randament mai mare, dar mai riscante. O bancă îngustă nu poate acorda împrumuturi firmelor sau să încheie credite ipotecare. De asemenea, nu poate da faliment.
Fed a fost mult timp sceptică față de astfel de instituții, temându-se că acestea ar submina băncile. În 2019, oficialii au refuzat o licență pentru tnb usa, un startup care urmărește să creeze o bancă îngustă. O preocupare similară a fost exprimată cu privire la deschiderea bilanțului Fed pentru fondurile de pe piața monetară. Când a fost înființată facilitatea de reverse-repo, Bill Dudley, pe atunci președinte al Fed din New York, s-a temut că aceasta ar putea duce la “dezintermedierea sistemului financiar”. În timpul unei crize financiare, aceasta ar putea exacerba instabilitatea, fondurile ieșind din activele mai riscante și ajungând în bilanțul Fed.
Deocamdată nu există niciun semn de grabă. Deocamdată, sistemul bancar se confruntă cu o sângerare lentă. Dar depozitele sunt din ce în ce mai rare, pe măsură ce sistemul este presat – iar băncile mici și mijlocii din America ar putea plăti prețul. (sursa)
Movie tokenisation introduction and top rated movies that were filmed in Romania
Movie tokenization is a concept in the world of blockchain and cryptocurrency that involves the creation of digital tokens that represent ownership or investment in a particular film or movie project. These tokens can be bought, sold, and traded on various exchanges, and can provide investors with a way to participate in the movie industry without necessarily being involved in the production or distribution of the film.
The idea behind movie tokenization is that it allows investors to purchase a portion of a movie’s revenue stream, which can be a potentially lucrative investment opportunity. In some cases, the tokens may also come with other perks, such as access to special screenings, merchandise, or other benefits.
Romania has been a popular filming location for many international movies, thanks to its diverse landscape, rich history, and unique architecture. Here are some of the top-rated movies filmed in Romania:
- The Whistleblower (2010): This drama-thriller was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Slatina.
- The Zero Theorem (2013): This sci-fi movie was filmed in Romania, with scenes shot in Bucharest and other locations around the country.
- Werewolf: The Beast Among Us (2012): This horror movie was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Brașov and Sighișoara.
- Dracula Untold (2014): This movie tells the origin story of the famous vampire, with much of the filming taking place in Romania, including scenes shot at the Corvin Castle and the Borgo Pass.
- Cold Mountain (2003): This Academy Award-winning movie was partially filmed in Romania, including scenes in the Carpathian Mountains and the medieval city of Sighișoara.
- The Nun (2018): This horror movie was entirely filmed in Romania, with scenes shot at several locations, including the Corvin Castle, the Palace of the Parliament, and the Transfagarasan Highway.
- Borat: Cultural Learnings of America for Make Benefit Glorious Nation of Kazakhstan (2006): Although the movie is set in Kazakhstan, most of the filming actually took place in Romania, including scenes shot in the towns of Glod and Sighișoara.
- A Very Long Engagement (2004): This World War I drama was partially filmed in Romania, with scenes shot in the city of Brasov and the surrounding mountains.
- The Last Tycoon (2012): This movie was partially filmed in Romania, with scenes shot in Bucharest and at the Palace of the Parliament.
- Youth Without Youth (2007): This drama was filmed in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Sinaia.
- The Death of Stalin (2017): This satirical comedy-drama was filmed in Romania, with scenes shot at the Palace of the Parliament in Bucharest.
- The Cave (2019): This adventure-thriller was partially filmed in Romania, with scenes shot in the Apuseni Mountains and the Scarisoara Ice Cave.
- Beyond the Hills (2012): This drama was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Vaslui.
- The Brothers Bloom (2008): This comedy-drama was partially filmed in Romania, with scenes shot in the cities of Bucharest and Sinaia.
- California Dreamin’ (2007): This drama was filmed entirely in Romania, with scenes shot in the cities of Brasov, Sinaia, and Targoviste.
Beryllium is a rare and expensive metal that has several unique properties, useful for a variety of industrial and scientific applications, use-cases
Beryllium is a relatively rare and expensive metal that has several unique properties, which make it useful for a variety of industrial and scientific applications. Some of the most common use cases for beryllium include:
- Aerospace and defense: Beryllium is a lightweight metal with high strength and stiffness, which makes it ideal for use in aerospace and defense applications. It is commonly used in the manufacture of aircraft components, missiles, and satellites, where its high strength-to-weight ratio can help reduce the overall weight of the vehicle.
- Nuclear industry: Beryllium is an excellent neutron reflector and moderator, which makes it useful for the construction of nuclear reactors and other nuclear applications. It is commonly used as a material for the outer shell of nuclear weapons and as a component in nuclear research reactors.
- X-ray windows: Beryllium has a low atomic number and is transparent to X-rays, which makes it ideal for use in X-ray windows. X-ray windows are used in scientific instruments such as X-ray telescopes and synchrotrons.
- Electronics: Beryllium is an excellent conductor of heat and electricity, and is used in a variety of electronic applications, including connectors, switches, and heat sinks.
- Medical equipment: Beryllium is used in a variety of medical equipment, including X-ray tubes and dental instruments. Its low atomic number and transparency to X-rays make it an ideal material for use in medical imaging.
Beryllium’s unique properties, including its high strength-to-weight ratio and stiffness, make it a desirable material for use in the aerospace and defense industries. Some specific examples of beryllium use in this field include:
- Spacecraft and satellites: Beryllium is often used in the manufacture of lightweight and rigid structures for spacecraft and satellites, where weight reduction is critical. Beryllium’s stiffness and strength make it ideal for use in precision mirrors and optical systems, as well as satellite power systems.
- Aircraft components: Beryllium is used in aircraft components such as brake disks, gyroscopes, and structural components. Beryllium’s high strength-to-weight ratio allows for lighter and more efficient components that can withstand extreme temperatures and high stress.
- Missile components: Beryllium is used in missile components such as guidance systems and structural components. Beryllium’s low weight and high strength make it ideal for use in high-performance missiles, where every gram of weight reduction can increase speed and maneuverability.
- Defense equipment: Beryllium is used in defense equipment such as radar systems and nuclear weapons. Beryllium’s ability to reflect and moderate neutrons makes it an ideal material for use in nuclear weapon components, while its high thermal conductivity allows for the efficient dissipation of heat in radar systems.
Despite its desirable properties, beryllium poses some health risks, including lung disease and cancer, if inhaled as dust or fumes during manufacturing or processing. Therefore, appropriate safety measures and regulations are in place to protect workers and the public from these risks.
Beryllium has several unique properties that make it useful in the nuclear industry. Beryllium is both a good reflector and moderator of neutrons, and has a high melting point, low density, and excellent thermal conductivity. Some specific use cases for beryllium in the nuclear industry include:
- Nuclear reactor components: Beryllium is used in the construction of nuclear reactor components, such as reflectors, moderators, and fuel elements. Beryllium’s neutron-reflecting and moderating properties make it ideal for use in reactor cores to help control the reaction and improve efficiency.
- Nuclear weapons: Beryllium is used in nuclear weapons as a neutron reflector and initiator. Beryllium’s ability to reflect neutrons back into the fissile material can increase the efficiency of a nuclear explosion.
- Nuclear research: Beryllium is used in the construction of experimental nuclear reactors and neutron sources. Beryllium is often used as a neutron source in research reactors, where it is bombarded with alpha particles to produce neutrons for various applications, such as neutron scattering experiments.
Beryllium is an excellent conductor of heat and electricity, and is used in a variety of electronic applications. Some specific examples of beryllium use in the electronics industry include:
- Connectors: Beryllium is often used in electrical connectors due to its high conductivity and low contact resistance. Beryllium-copper alloys are commonly used in these applications because they are strong, corrosion-resistant, and retain their electrical properties over a wide range of temperatures.
- Switches: Beryllium is also used in switches, relays, and other electronic components because of its high electrical conductivity and low contact resistance. Beryllium-copper alloys are often used in these applications because they are strong, lightweight, and resistant to wear and corrosion.
- Heat sinks: Beryllium is used as a material for heat sinks because of its high thermal conductivity. Heat sinks made of beryllium or beryllium alloys are often used in electronic devices such as computer processors, power transistors, and LEDs, where they help dissipate heat and prevent damage to the device.
- X-ray windows: Beryllium is transparent to X-rays and is used in X-ray windows in scientific instruments such as X-ray telescopes and synchrotrons. Beryllium windows are used to separate the vacuum in the instrument from the outside environment while allowing X-rays to pass through.
Lista de brevete SUA care se referă la tehnologii pentru controlul minții, stimularea subconștientă și monitorizarea creierului și pericolele generate de acestea
Pericolele estimate legate de tehnologiile de mai jos pot include:
- Intruziunea in viata privata: tehnologiile precum inteligenta artificiala si internetul lucrurilor pot colecta si stoca informatii sensibile despre utilizatori, creand riscul de a fi folosite in mod necorespunzator sau pentru a fi vandute catre terti.
- Riscul cibernetic: tehnologiile precum cloud computing si blockchain sunt vulnerabile la atacuri cibernetice, care pot duce la furtul sau pierderea de date sensibile.
- Disparitatea tehnologica: accesul inegal la tehnologie poate crea o divizare sociala si economica intre cei care au acces la tehnologie si cei care nu.
- Dependenta excesiva de tehnologie: utilizarea excesiva a tehnologiei poate duce la probleme de sanatate mentala, precum depresia si anxietatea, si poate avea un impact negativ asupra vietii sociale si familiale.
- Automatizarea locurilor de munca: tehnologiile precum automatizarea si robotizarea pot duce la pierderea locurilor de munca pentru oameni, cauzand probleme economice si sociale.
Acestea sunt numeroase brevete care se referă la tehnologii pentru controlul minții, stimularea subconștientă și monitorizarea creierului. În general, aceste brevete descriu aparate și metode care utilizează frecvențe radio, undele electromagnetice, sunetul ultrasonic sau undele cerebrale (EEG) pentru a influența sau monitoriza comportamentul uman.
Un exemplu de brevet care descrie o tehnologie pentru controlul minții este US3014477 (Inductor hipnotic), care se referă la o mașină pentru hipnoză și controlul minții. Alte brevete, cum ar fi US3060795 (Aparat pentru producerea stimulării vizuale) și US3278676 (Aparat pentru producerea stimulării vizuale și auditive), se referă la aparate pentru transmiterea subconștientă prin intermediul filmelor sau televiziunii.
Pe lângă acestea, există și brevete care descriu tehnologii pentru monitorizarea undelor cerebrale, cum ar fi US3951134 (Aparatură și metodă pentru monitorizarea și modificarea de la distanță a undelor cerebrale), sau sisteme de prezentare subliminală, cum ar fi US5159703 (Sistem de prezentare subliminal silențios).
De asemenea, există brevete care se referă la tehnologii care utilizează sunetul ultrasonic sau undele electromagnetice pentru a influența comportamentul sau a comunica cu oamenii, cum ar fi US5889870 (Dispozitiv și metodă acustică heterodină) sau US6011991 (Sistem și metodă de comunicare, inclusiv analiza undelor cerebrale și/sau utilizarea activității creierului).
Este important de menționat că aceste brevete nu necesită neapărat implementarea efectivă a tehnologiilor descrise în ele și, prin urmare, nu este clar dacă acestea au fost dezvoltate sau utilizate în practică. De asemenea, nu există suficiente informații disponibile pentru a evalua cu precizie impactul acestor tehnologii asupra comportamentului uman sau asupra sănătății.
O lista inițială
• US3014477 Inductor hipnotic (mașină pentru controlul minții)
• US3060795 Aparat pentru producerea stimulării vizuale (transmitere subconștientă prin film)
• US3278676 Aparat pentru producerea stimulării vizuale și auditive (transmitere subconștientă prin TV)
• US3393279 Dispozitiv de excitare a sistemului nervos
• US3563246 Metodă și aparat pentru îmbunătățirea performanței neuronale la subiecți umani prin electroterapie
• Sisteme auditive US3629521 (RF/microunde)
• US3712292 Metodă și aparat pentru producerea de modele de semnal audio modulat în frecvență de baleiaj pentru inducerea somnului (difuzarea frecvențelor creierului)
• US3884218 Metoda de inducere și menținere a stadiilor de somn la ființa umană (FFR – Microunde de răspuns la frecvență)
• US3951134 Aparatură și metodă pentru monitorizarea și modificarea de la distanță a undelor cerebrale (unde RF/electromagnetice)
• Sistem și metodă de mesaje subliminale auditive US4395600 (spălarea creierului subliminal prin muzică sau alt sunet)
• US4717343 Metoda de modificare a comportamentului unei persoane (spălarea creierului subconștient prin video)
• US4777529 Sistem de programare subliminală auditivă (spălare silențioasă a creierului prin muzică sau alt sunet)
• US4834701 Aparat pentru inducerea reducerii frecvenței în undele cerebrale (FFR – Brain Frequencies Transmission)
• Dispozitiv auditiv US4858612 (auz cu microunde)
• Sistem auditiv US4877027 (auzire cu microunde prin difuzare în aer liber)
• US5159703 Sistem de prezentare subliminal silențios (alias Silent Sound – cuptor cu microunde)
• US5356368 Metodă și aparat pentru inducerea stărilor de conștiință dorite (forme de undă FFR/EEG prin difuzare)
• US5774088 Metodă și sistem de avertizare pentru păsările de pericole (auzirea cu microunde)
• US5889870 Dispozitiv și metodă acustică heterodină (ultrasunete. Efect ventriloc.)
• US6011991 Sistem și metodă de comunicare, inclusiv analiza undelor cerebrale și/sau utilizarea activității creierului (vizionare de la distanță)
• US6052336 Aparatură și metodă de difuzare a sunetului audibil folosind sunetul ultrasonic ca purtător (ultrasunete)
• US6470214 Metodă și dispozitiv pentru implementarea efectului auditiv cu frecvență radio (auzirea cu microunde)
• US6587729 Aparat pentru comunicarea audibilă a vorbirii utilizând efectul auditiv cu frecvență radio (auzirea cu microunde)
• US8407063 Sistem de monitorizare a sănătății de la distanță pentru mai mulți utilizatori cu suport biometric
• US2995633 Mijloace pentru ajutarea auzului
• US5123899 Metodă și sistem pentru modificarea conștiinței
• US4777529 Sistem de programare subliminală auditivă
• Dispozitiv auditiv US4858612
• Sistem auditiv US4877027
• US3393279 Dispozitiv de excitare a sistemului nervos
• Sisteme auditive US3629521
• US3576185 Metodă și aranjare de inducere a somnului folosind sunet și lumină modulate
• Proiector psiho-acustic US3568347
• US3647970 Metodă și sistem pentru simplificarea formelor de undă a vorbirii
• US3773049 Aparat pentru tratamentul bolilor neuropsihice și somatice cu căldură
• US3766331 Aparatură auditivă pentru producerea de senzații în creier
• US3727616 Sistem electronic de stimulare a sistemelor biologice
• US3712292 Metodă și aparat pentru producerea de modele de semnal audio FM pentru inducerea somnului
• US3837331 Sistem și metodă pentru controlul sistemului nervos al unui organism viu
• US3835833 Metodă pentru obținerea efectelor neurofiziologice
• US3884218 Metoda de inducere și menținere a diferitelor etape ale somnului la ființa umană
• US5935054 Excitarea magnetică a rezonanțelor senzoriale
• US6017302 Manipularea acustică subliminală a sistemelor nervoase
• US6091994 Manipularea pulsativă a sistemelor nervoase
• US6081744 Generator de câmp electric Fringe pentru manipularea sistemelor nervoase
• US6167304 Variabilitatea pulsului în manipularea câmpului electric al sistemelor nervoase
• US3967616 Sistem multicanal pentru și metodă multifactorială de control al sistemului nervos al unui organism viu
• Unitate de analgezic audio US4082918
• US4141344 Sistem de înregistrare a sunetului
• US4227516 Aparat pentru stimulare electrofiziologică
• US4191175 Metodă și aparat pentru producerea repetitivă a unui semnal sonor asemănător unui zgomot
• US4315501 Dispozitiv de învățare-relaxare
• US4335710 Dispozitiv pentru inducerea unor modele specifice de unde cerebrale
Platforme blockchain pentru atragerea investițiilor pentru banci, companii și active / Banca Națională a României
Blockchain este un sistem de înregistrare digitală descentralizată, care permite înregistrarea tranzacțiilor într-un registru public, sigur și inviolabil. Acest lucru îl face ideal pentru atragerea investițiilor în diferite sectoare, inclusiv bănci, companii și active.
Platformele blockchain pentru atragerea de investiții permit intermediarii financiari tradiționali, precum băncile, să ofere clienților lor noi opțiuni de investiții în diverse active, precum monede digitale, proprietăți imobiliare sau acțiuni. De asemenea, companiile pot folosi platformele blockchain pentru a atrage investiții prin intermediul ofertei publice inițiale (IPO) sau a ofertei de jetoane de utilizator (UTO).
Avantajele utilizării platformelor blockchain pentru atragerea investițiilor includ transparența înregistrării tranzacțiilor, siguranța și integritatea datelor, reducerea costurilor de intermediare și eliminarea încrederii într-un intermediar central.
În concluzie, platformele blockchain sunt un instrument valoros pentru atragerea de investiții în sectoarele bancare, de afaceri și de active. Acestea oferă noi opțiuni de investiții, transparență, siguranță și costuri reduse, făcându-le o alegere atractivă pentru investitori și intermediari financiari.
În plus, platformele blockchain au capacitatea de a facilita investiții mai accesibile și democratice, eliminând barierele tradiționale, cum ar fi costurile mari sau cerințele de calificare pentru investitorii individuali. Această accesibilitate crescută poate duce la o distribuție mai echitabilă a investițiilor și la o creștere a economiei globale.
De asemenea, platformele blockchain oferă o mai mare flexibilitate în ceea ce privește modalitățile de investire, permitând investitorilor să își gestioneze portofoliile și să efectueze tranzacții în timp real, în orice moment și de oriunde. Acest lucru poate îmbunătăți eficiența și agilitatea investițiilor.
În concluzie, platformele blockchain pentru atragerea investițiilor au potentialul de a revolutiona modul în care se efectuează investițiile, oferind investitorilor noi opțiuni, flexibilitate și accesibilitate.